Sprijin pentru OI din cadrul ADR Centru in informarea si publicitatea la nivel regional privind POR 2007 – 2013

In ultima zi a anului, se incheie proiectul „Sprijin pentru OI din cadrul ADR Centru in informarea si publicitatea la nivel regional privind POR 2007 – 2013”, finantat prin Axa prioritara 6 „Asistenta tehnica”, domeniul major de interventie 6.2, al Programului Operational Regional. Prin acest proiect, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru, in calitate de Organism Intermediar al Programului Operational Regional a organizat, pe parcursul anilor 2007-2009, mai multe activitati de informare si promovare referitoare la obiectivul si oportunitatile de finantare nerambursabila ale programului. Semnat in 11 noiembrie 2008, contractul de finantare a avut un buget total alocat de peste 1,15 milione lei, din care aproape un milion au fost cheltuieli eligibile.

La nivelul Regiunii Centru, toate activitatile de promovare ale Programului Operational Regional au avut la baza Planul de comunicare al Organismului Intermediar din cadrul ADR Centru pentru POR 2007- 2013, plan conceput in concordanta cu Planul national de Comunicare si adaptat la necesitatile regionale.

Planul de Comunicare ce a stat la baza cererii de finantare stabileste obiectivele de impact, modalitatile de realizare a scopului propus, bugetul alocat activitatilor si perioadele de desfasurare, etape necesare pentru a asigura o buna cunoastere a programului si contributiei Uniunii Europene la dezvoltarea Regiunii Centru. Planul de comunicare pentru Programul Operational Regional al Regiunii Centru a fost avizat in aprilie 2008 de catre Autoritatea de Management a POR si aprobat de catre Consiliul pentru Dezvoltare Regional Centru, prin Hotararea nr. 17 din 19 august 2009. Prin activitatile derulate, ADR Centru a urmarit cresterea gradului de absorbtie a fondurilor alocate prin Programul Operational Regional, crearea unei imagini pozitive in randul publicului larg asupra modului de utilizare a fondurilor europene alocate prin REGIO, dar si cunoasterea beneficiilor implementarii politicii de dezvoltare regionala in Romania cu sprijinul Uniunii Europene.

sursa: ADR Centru

Cine poate solicita finantare pentru proiecte de dezvoltare turistica?

POR a relansat ghidul de finatare pentru "Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare".

Cine poate solicita finantare in cadrul acestei cereri:

a. Unitati administrativ-teritoriale (Autoritati ale administratiei publice locale)
b. Organizatie non-guvernamentala (ONG), inclusiv Asociatii pentru Dezvoltare Intercomunitara
c. Parteneriatele intre :
(1) UAT (APL) si UAT ( APL)
(2) UAT (APL) si ONG-uri
(3) Doua sau mai multe ONG-uri

Valoarea totala a proiectului este cuprinsa intre minim 170.000 si maxim 1.000.000 Lei.
// Cine poate solicita finantare pentru proiecte de dezvoltare turistica? //

Cheltuielile comune in planificarea financiara pe proiecte HURO

• Pentru realizarea activitatilor comune,

• Principiul partenerului de implementare=
– Responsabilitate fata de corectitudinea achizitiei, în conformitate cu legislatia tarii în cauza,
– Realtie contractuala cu sub-contractorul, verificarea prestatiei,
– Documentarea corespunzatoare a proceselor, declararea cheltuielilor la Controlul de Prim Nivel
– Distribuirea cheltuielilor între parteneri în baza prevederilor cuprinse în Acordul de Parteneriat!

• IMPORTANT! Cheltuiala va fi aprobata si certificata în baza principiului Partenerului de implementare

– De ex.: în cazul în care partenerul de implementare recupereaza TVA, valoarea neta a achizitiei va fi eligibila, deci finantarea care îi revine unui alt partener nu va include si TVA, chiar daca acesta ar fi îndreptatit sa i se ramburseze si TVA-ul!
tags: fonduri structurale, fonduri europene nerambursabile, finantari europene

Achizitia de echipamente in planificarea financiara

Achizitia de echipamente din fonduri europene

- sunt cheltuieli eligibile daca sunt indispensabile si sunt legate în mod direct de implementarea proiectului,
- apar în bugetul aprobat,
- achizitia a fost efectuata în conformitate cu legislatia achizitiilor publice,
- cheltuieli eligibile:
a. Echipamente legate de implementarea proiectului, de ex.: echipamente de laborator,
b. Echipamente de birou, de ex.: calculatoare, mobilier de birou.

IMPORTANT:
Daca valoarea bunurilor mobile achizitionate depaseste 5000 E, este obligatorie asigurarea acestora!!
~ Achizitia de echipamente in planificarea financiara / fonduri europene ~

Planificarea bugetului in proiecte HURO

Bugetul trebuie planificat în valori BRUTE daca:
• TVA nu poate fi recuperat sub nicio forma.
• În general organizatia poate recupera TVA-ul, însa pentru proiectul actual nu va recupera TVA.

Bugetul trebuie planificat în valori NETE daca:
• Organizatia va recupera TVA-ul

Bugetul trebuie planificat în Euro!
Va atragem atentia ca în cazul cheltuielilor survenite în moneda nationala, acestea vor fi raportate utilizând rata de schimb a Comisiei Europene valabila în ultima luna a perioadei de raportare (http://ec.europa.eu/budget/inforeuro)!

Cheltuielile trebuie sa fie reale, sa fie justificate si documentate în mod corespunzator.
Va atragem atentia ca bugetele sunt evaluate si din punctul de vedere al eficientei costurilor!

Bugetele totale indicate în Nota Conceptuala nu pot fi crescute decât în situatii foarte bine justificate, când, pe baza recomandarilor Comitetului Comun de Selectie, poate fi crescut cu un procent de 10%.

Realocarea de fonduri între liniile bugetare este posibila în situatii bine argumentate, cu respectarea limitarilor procentuale care se aplica în cazul unor dintre ele. sursa: www.huro-cbc.eu

Principiul Partenerului Lider de Proiect

Principiul Partenerului Lider de Proiect HURO

Partenerii implicati în proiect vor trebui sa desemneze dintre ei un Partener Lider de Proiect care :
- Va reprezenta legatura dintre program si proiect;
- Va depune proiectul în numele parteneriatului;
- Semneaza contractul de finantare;
- Asigura si raspunde de implementarea eficienta a proiectului;
- Raspunde de transferul finantarii comunitare catre parteneri;
- Raspunde de activitatile administrative si de coordonare;

Partenerii de proiect vor avea urmatoarele responsabilitati :
- Realizarea activitatilor asumate la termenul si calitatea asumata;
- Asigurarea contributiei proprii;
- Cooperarea eficienta cu ceilalti parteneri;
- Semnarea contractului pentru co-finantarea de stat, respectiv îndeplinirea obligatiilor care deriva din acesta;
- Sprijinirea activitatii Liderului de proiect;

sursa: www.huro-cbc.eu

Rolul esential al parteneriatului in elaborarea proiectelor

- Crearea parteneriatului – fundamentul unui parteneriat corespunzator: interese similare, domenii de activitate, competente similare, crearea unor relatii de munca corespunzatoare;

- Elaborarea proiectului se bazeaza pe consultatii permanente între parteneri; punctul de plecare a unui proiect comun;

- Stabilirea pasilor necesari în vederea atingerii obiectivelor, etapizare, planificarea capacitatilor si resurselor

- Corelarea diferitelor componente

- Elaborarea unui proiect unitar – elementele independente afecteaza calitatea proiectului

- Partenerul transfrontalier nominalizat în Nota Conceptuala nu poate fi modificat!

- Parteneriatul poate fi extins fata de cel prezentat în Nota Conceptuala!!

sursa: www.huro-cbc.eu

Evoluții în sectorul pachetelor de servicii pentru călătorie, la nivel european

- La nivel mondial, Europa este cea mai mare piață regională a serviciilor de călătorie, cu vânzări de 246 miliarde de euro în 2008. Pachetele tradiționale (oferte de pachete predefinite care conțin mai multe componente, precum transportul și cazarea) reprezintă 40% (98,4 miliarde euro) din piața totală a călătoriilor, în timp ce pachetele dinamice reprezintă 33%, iar alte formule de călătorie, 25% din piață.

- În prezent, majoritatea cetățenilor UE (56% dintre turiștii din UE) își organizează ei înșiși vacanțele , în loc să cumpere pachete turistice predefinite (pachetele turistice tradiționale vizate de directiva privind pachetele de servicii pentru călătorii).

- Un număr din ce în ce mai mare de rezervări este făcut de consumatori care și­au alcătuit propriile pachetele turistice (pachete dinamice) , în care ei înșiși au inclus două sau mai multe servicii, precum zborul și cazarea asigurate de un furnizor sau de furnizori între care există legături comerciale, cum ar fi site-urile internet Opodo sau Expedia sau site-urile internet care oferă pachete împreună cu site-uri partenere. De exemplu, un consumator poate rezerva un zbor online și ulterior poate fi redirecționat către un site internet partener care oferă sejururi hoteliere sau închirieri de automobile.

- Este important de semnalat că rezervările realmente separate în cadrul cărora consumatorii cumpără elemente diferite de la comercianți/site-uri internet diferite care nu sunt afiliate sau nu poartă aceeași marcă comercială nu fac, în general, obiectul reviziei. Aceste „formule de călătorie independente” nu sunt considerate ca aparținând de sectorul pachetelor turistice.

- Numărul consumatorilor care rezervă „pachete dinamice” cunoaște o creștere semnificativă. 23% dintre cetățenii UE au folosit pachete dinamice în ultimii 2 ani, însă această cifră depășește 40% în țări precum Irlanda (46%) sau Suedia (44%) și este, de asemenea, foarte ridicată în țări precum Slovenia (42%) și Italia (36%) . Pentru detalii, a se vedea tabelul 1 din MEMO/09/523 .

- În momentul de față, numeroase pachete dinamice nu fac obiectul protecției UE referitoare la pachetele de servicii pentru călătorii. În consecință, un număr crescând de consumatori care rezervă pachete turistice nu se încadrează în domeniul de aplicare al directivei. Pentru a ilustra amploarea schimbării, în 1997, 98% dintre pasagerii care au zburat din Regatul Unit spre destinații turistice au beneficiat de protecția acordată prin directiva UE privind pachetele de servicii pentru călătorii, în timp ce în 2005, acest număr a scăzut la mai puțin de 50% .

- De asemenea, este clar că, în rândul consumatorilor, există o necunoaștere a faptului că protecția juridică de care beneficiază depinde de modalitatea de achiziționare a formulelor de călătorie, chiar dacă componentele pachetelor de călătorie pot fi identice. 67% dintre consumatorii intervievați care au folosit un „pachet dinamic” neinclus în obiectul directivei au considerat în mod eronat că erau protejați. În medie, un pachet dinamic care nu se desfășoară cum a fost prevăzut înseamnă o pierdere pentru consumator de aproape 600 de euro .

- Peste 50% dintre consumatori sunt de părere că beneficiază de protecție în caz de faliment al unei companii aeriene atunci când achiziționează pachete dinamice sau formule de călătorie independente. Însă, în momentul de față, în numeroase cazuri ei nu sunt protejați.

- Falimentul a devenit o temere puternică pentru consumatori , întrucât, în ultimul timp, riscul insolvabilității a crescut. În perioada noiembrie 2005–septembrie 2008, 29 de companii aeriene au dat faliment 1 . De exemplu, în Franța, în 2008, s-au înregistrat, deopotrivă, 125 de falimente ale operatorilor turistici, care au afectat peste 9 000 de consumatori, în raport cu 95 de falimente în 2006 (care au afectat cu puțin peste 2 500 de consumatori) 2 . Efectele falimentelor asupra turiștilor au variat în funcție de cumpărarea sau nu a biletelor ca parte dintr-un pachet turistic. Întrucât tendințele din sectorul călătoriilor s-au schimbat semnificativ de la adoptarea directivei în 1990, este important în special să se analizeze dacă ar trebui să existe niveluri diferite de protecție împotriva insolvabilității în cazul biletelor de avion vândute într-un pachet și al celor vândute ca produse individuale.
sursa: Uniunea Europeana

Programe de formare in domeniile accesarii si coordonarii proiectelor europene

Centrul de Resurse Juridice anunta lansarea in luna februarie 2010 a unei serii de programe de formare pentru 180 de functionari publici si personal contractual din 30 de institutii publice (primarii, consilii judetene si Institutii ale Prefectului) din judetele Bacau, Gorj, Mures, Valcea si Calarasi, in domeniile: managementul proiectelor europene si achizitii publice.

Programele de formare sunt organizate in cadrul proiectului "Dezvoltarea competentelor profesionale in cadrul autoritatilor publice locale in domeniile managementului proiectelor si al achizitiilor publice", cofinantat din Fondul Social European, Programul Operational "Dezvoltarea Capacitatii Administrative", axa 1 - Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul major de interventie 3 - Imbunatatirea eficacitatii organizationale.
sursa: Portalul National de Administratie
tot articolul: http://www.administratie.ro/articol.php?id=28682

Proiecte de succes finantate in Transilvania de Nord

Peste 100 de invitaţi vor participat la lucrările „Forumului Regional al Oportunităţilor Europene, 2009” desfăşurate azi, miercuri, 18 noiembrie, între orele 13,30-17,00 la Expo Transilvania.

Tema forumului va fi „Schimb de bune practici în ceea ce priveşte proiectele de succes finanţate în Transilvania de Nord”.

La deschiderea oficială vor participa: Dl. Firu MOCAN – Subprefectul judeţului Satu Mare, Dl. Cristian BITEA – Subprefectul judeţului Bihor, Dna Emilia MOLDOVAN, şef serviciu integrare europeană – Prefectura judeţului Cluj, reprezentant - Prefectura judeţului Sălaj, Dl. Nicolae BEURAN – Consilierul Preşedintelui CCI Cluj, Dl. Ioan AVRAM - Director Executiv Expo Transilvania şi Dna Lia VALENDORFEAN – Expert PR, ADR Nord-Vest. sursa: Centrul National Transilvania de Nord

Al doilea training pentru jurnalistii din Transilvania de Nord

Lucrările celui de-al doilea training din 2009 destinat jurnaliştilor din regiune, cu tema „A 20a aniversare a căderii Cortinei de Fier şi a 5a aniversare a extinderii UE cu EU-10”s-au deschis la sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest. Organizatorii sunt Centrul regional EUROPE DIRECT Transilvania de Nord în parteneriat cu ADR Nord-Vest şi Asociaţia Profesioniştilor în Presă Cluj.

Domenii abordate: securitatea în UE, priorităţile de comunicare, descentralizarea în Europa, modernizarea României în context NATO şi UE.

Trainingul a avut loc în perioada 24-25 septembrie.

Programe MECI

Cadrul European al Calificărilor – Elemente educaţionale adaptate pentru un cadrul previzional al schimbării
Obiectivele proiectului:
- elaborarea unor reglementări legale (profiluri profesionale) conforme cu Cadrul European al Calificărilor;
- evaluare şi proceduri de certificare.

Crearea unor verigi de legătură între Spaţiul European al Învăţământului Superior şi Cadrul European al Calificărilor
Obiectivele proiectului :
- sprijinirea implementării şi dezvoltării Cadrului European al Calificărilor prin intermediul elaborării şi corelării cadrelor naţionale şi sectoriale ale calificărilor, precum şi a sistemelor de calificări;
- elaborarea unor instrumentele de sprijin şi îndrumare, precum şi publicarea unui Jurnal internaţional al cadrelor calificărilor, pentru a asista experţii în domeniu şi factorii interesaţi;
- crearea unei reţele de cooperare între agenţiile/departamentele/autorităţile naţionale responsabile de calificările din învăţământul superior din ţările partenere

Simplificarea normelor de finantare pentru fondurile structurale

Comisia Europeana și statele membre fac progrese semnificative în simplificarea normelor de finanțare. Erorile pot apărea adesea din cauza normelor complexe incorect înțelese sau aplicate.

Simplificările sunt destinate să reducă formalitățile birocratice fără a slăbi măsurile de control financiar. Printre schimbările recente se numără măsuri pentru a permite utilizarea plăților în rate fixe și sume forfetare în vederea reducerii sarcinii administrative asupra beneficiarilor.

Comisia oferă, de asemenea, formare și orientare autorităților de gestionare responsabile cu administrarea programelor din fonduri structurale. În luna iunie s-a organizat la Bruxelles un seminar important, care va fi urmat, anul acesta, de două sesiuni de formare pentru autoritățile naționale de audit.
tags: UE, Comisia Europeana, fonduri europene, fonduri structurane nerambursabile

Finantarile europene in jurnalismul romanesc

Probleme semnalate de jurnalisti
- conţinuturile jurnalistice care prezintă traseul fondurilor europene în România au, în continuare, o calitate precară
- informaţiile furnizate sunt incomplete şi nu prezintă situaţii cadru, de context
- investigaţiile jurnalistice au o pondere infimă în întregul proces de mediatizare a universului finanţărilor europene
- jurnaliştii invocă oportunităţile de finanţare externă în analize generale de situaţie, dar nu fac trimiteri explicite la surse concrete .

Recomandări pentru jurnalişti
- specializare (frecventarea unor cursuri de formare şi îndrumare în tematica fondurilor europene)
- comunicare constantă cu autorităţi de management
- prelucrarea informaţiilor primite într-o manieră accesibilă pentru publicul larg, dar într-un cadru logic
- documentare extinsă prin furnizarea de modele şi exemple de succes din alte regiuni UE
- asumarea rolului de facilitator între cetăţeni şi instituţiile care gestionează fonduri comunitare
sursa: proiectul ”Transparenţa fondurilor europene în România”

Fonduri europene pentru primaria Giurgiu

In aprilie 2008 a fost emisa Decizia de finantare a Comisiei Europene privind proiectul major "Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare In judetul Giurgiu, Romania", care face parte din Programul operational pentru asistenta structurala comunitara prin Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune in conformitate cu obiectivul Convergenta in Romania.

Valoarea totala a proiectului judetean se ridica la 71.576.418 euro fara TVA, din care cofinantarea prin Fondul de coeziune este de 57.812.282 euro (fonduri europene). Valoarea investitiei pentru municipiul Giurgiu atinge 46.759.782 euro fara TVA, din care cofinantare locala este de 851.566 euro. Durata proiectului este 2008-2013, iar beneficiar este operatorul regional recent infiintat, SC Apa Service SA Giurgiu. Coordonatorul implementarii proiectului este Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara "Sanatate asigurata prin apa curata".
tags: fonduri europene, Giurgiu, Fondul European de Dezvoltare Regionala
sursa: www.administratie.ro

Raspunderea Beneficiarului pentru implementarea proiectului

Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa AMPOSDRU pentru implementarea proiectului, atât pentru acţiunile sau inacţiunile sale, cât şi ale partenerului/partenerilor.

Pe parcursul implementării proiectului, beneficiarul nu poate justifica neîndeplinirea obligaţiilor
contractuale din cauza unuia dintre partenerii implicaţi în proiect sau a unuia dintre subcontractorii săi.

Beneficiarul este singurul responsabil pentru implementarea deplină tuturor activităţilor proiectului.

De asemenea, orice depăşire a capitolelor bugetare din Bugetul aprobat al proiectului va fi în
responsabilitatea Beneficiarului şi va fi acoperită din alte surse decât contribuţia proprie la proiect.

La momentul depunerii cererii de finanţare şi semnării Acordului de Parteneriat, se consideră că
Beneficiarul a obţinut confirmarea implicării partenerilor pentru derularea activităţilor propuse, cel puţin până la finalizarea proiectului.

În plus, decizia de acordare a finanţării a fost luată şi pe baza evaluării capacităţii operaţionale şi financiare a consorţiului ca întreg şi nu pentru fiecare membru în parte.

Posturi vacante de Consilier si Asistent Coordonator Pol de Crestere

Bibliografia aferenta concursului pentru ocuparea posturilor vacante de Consilier si Asistent Coordonator Pol de Crestere Constanta, din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est

- 19 octombrie 2009 - Bibliografie:

1. Legea nr. 315 / 2004 privind dezvoltarea regionala in Romania, cu modificarile si
completarile ulterioare;
2. Legea administratiei publice locale, nr. 215 / 23 aprilie 2001 (MO nr. 204 / 23.04. 2001),
cu modificarile si completarile ulterioare;
3. H.G. nr. 457 / 2008 privind cadrul institutional de coordonare si gestionare a
instrumentelor structurale;
4. H.G. nr. 1383 / 2008 privind modificarea HG nr. 764/2007 pentru aprobarea constituirii
comitetelor regionale de evaluare strategica si corelare si a Regulamentului cadru de
organizare si functionare a acestora;
5. H.G. nr. 998 / 2008 pentru desemnarea polilor na4ionali de crestere în care se realizează
cu prioritate investi4ii din programele cu finan4are comunitară si na4ională, cu modificarile
si completarile ulterioare;
6. REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de stabilire a
unor dispozi4ii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European si Fondul de Coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, cu
modificarile si completarile ulterioare;
7. REGULAMENTUL (CE) NR. 1080/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN =I AL
CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională si de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
8. REGULAMENTUL COMISIEI (CE) Nr 1828/2006 din 8 decembrie 2006 privind stabilirea
regulilor pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1083/2006 care
stipulează prevederile generale ale Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
Social European si Fondul de Coeziune si a Regulamentului Nr 1080/2006 al Parlamentului
European si al Consiliului asupra Fondului European de Dezvoltare Regională.
9. Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013
10. Planul National de Dezvoltare 2007-2013
11. Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013 al Regiunii Sud-Est
12. Programul Operational Regional 2007-2013
13. Documentul Cadru de Implementare pentru POR – Axa Prioritara 1 (inclusiv Anexa 1)
Nota :
• Materialele de documentare pentru punctele 9, 10, 11, 12 si 13 pot fi
gasite pe site-urile: www.adrse.ro, www.inforegio.ro.
sursa: http://www.adrse.ro/

Proiectul "Cooperarea internaţională în domeniul gestionării frontierelor prin formarea formatorilor"

Pe data de 23 septembrie 2009, a avut loc lansarea proiectului „Cooperarea Internaţională în domeniul gestionării frontierelor prin formarea formatorilor”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din bugetul de asistenţă oficială pentru dezvoltare. Partenerii MAE în realizarea acestui proiect sunt Organizaţia Internaţională pentru Migraţie – Misiunea România şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, reprezentat de Inspectoratul general al Poliţiei de Frontieră prin Şcoala de Formare Iniţială şi Continuă a Poliţiei de Frontieră – Iaşi.

Prin finanţarea acestui proiect, MAE contribuie la consolidarea dialogului şi cooperării în domeniul gestionării şi securităţii frontierelor cu state partenere ale Uniunii Europene. Prin politica sa de dezvoltare, România urmăreşte să răspundă provocărilor actuale prin proiecte relevante pentru statele cărora se adresează. Proiectul „Cooperarea internaţională în domeniul gestionării frontierelor prin formarea formatorilor” este primul program realizat de România în domeniul gestionării frontierelor cu o arie de adresare atât de largă, la el fiind invitate să participe state din Asia şi Europa.

Cu ocazia lansării proiectului, Doru Costea, secretar de stat pentru afaceri globale în cadrul MAE, a declarat: „După o perioadă de timp îndelungată în care România a beneficiat de asistenţa oferită de alte state şi organisme internaţionale, prin oferirea de asistenţă pentru dezvoltare, România împărtăşeşte experienţa acumulată în construcţia instituţională. Prin proiectele pentru dezvoltare pe care le finanţează, România răspunde obligaţiilor de donator asumate ca stat membru al Uniunii Europene”.

La eveniment au participat reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, instituţiilor guvernamentale, mass-media din România.
sursa: Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare

Implementare a unui proiect finantat prin fonduri europene

„In procesul de implementare a unui proiect finantat prin fonduri nerambursabile intervin diversi factori care ingreuneaza de obicei lucrarile, umani, de mediu sau birocratici.

Insa beneficiarii, prin proiectele elaborate si contractate, se obliga sa respecte termenele de livrare, indicatorii estimati si un grafic de activitati. Pe masura ce evolueaza lucrarile, expertii ADR Centru efectueaza vizite la fata locului si rapoarte de progres, se fac plati in urma analizei documentelor si se ramburseaza banii.

Fiecare indicator stabilit in proiect trebuie atins pentru a putea fi efectuata plata integrala a proiectului.

De aceea, autoritatile care au deja experienta in derularea proiectelor din alte cereri de finantare, incearca sa estimeze corect timpul, sursele si impedimentele care se pot ivi.

Nu e usor, e drept, dar sunt totusi fonduri nerambursabile si controlul destinatiei acestora este foarte normal” a declarat Simion Cretu, director general ADR Centru.
adrcentru.ro

Training pentru jurnalistii din Transilvania de Nord

„A 20a aniversare a caderii Cortinei de Fier si a 5a aniversare a extinderii UE cu EU-10”.

Trainingul are loc in perioada 24-25 septembrie la sediul ADR Nord-Vest din Cluj-Napoca.

Trainingul abordeaza evolutia intre 1989-2009 si viziunea pana in 2029 in ceea ce priveste: securitatea in UE, prioritatile de comunicare, descentralizarea in Europa, beneficiile procesului de extindere pentru vechile State Membre EU-15, avantajele concrete ale aderarii pentru cetatenii EU-12, sustinerea pentru continuarea extinderii s.a.

Printre VIP-urile invitate in calitate de lectori se numara: Emil HUREZEANU, analist politic, Iulian FOTA, consilier prezidential, seful Departamentului Securitatii Nationale, Marius OPREA, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Marian VOICU, realizator de emisiuni TVR, Peter ECKSTEIN KOVACS, consilier prezidential, seful Departamentului pentru Minoritati.

Mass-media clujeana este si ea prezenta: redactorul Radio Cluj Cristian Ivanes prezinta o expozitie foto documentar intitulata „Istoria caderii Zidului Berlinului in imagini”.
sursa: www.nord-vest.ro

Finantare europeana pentru promovarea resurselor de roci ornamentale din Severin

Finalizarea proiectului "Promovarea resurselor de roci ornamentale din Banatul Montan" a fost marcata vineri printr-o sedinta desfasurata la Palatul Administrativ din Resita.

Proiectul Consiliului Judetean Caras-Severin s-a derulat prin Programul de Vecinatate Romania - Serbia 2004-2006, partenerul sarb fiind Municipalitatea Varset.

Valoarea proiectului este de 46.980 euro, din care 41.980 euro reprezinta finantare europeana, diferenta de 5.000 euro fiind contributia proprie a Consiliului Judetean Caras-Severin.

Solutii alternative de finantare pentru redresarea economica

Presedintele Traian Basescu a participat, joi, la Bruxelles la reuniunea informala a sefilor de stat si de guvern din statele membre ale UE, in cadrul careia, facand referire la situatia specifica a Romaniei, a subliniat necesitatea identificarii unor solutii alternative de finantare, care sa asigure redresarea economica, a informat Administratia Prezidentiala.

Principala tema a Consiliului European extraordinar a fost actiunea Uniunii Europene pentru depasirea actualei crize financiare si economice, scopul reuniunii fiind acela de a se agrea principiile unei pozitii comune pentru negocierile in cadrul urmatoarei sesiuni a Summit-ului G20 (Pittsburgh, 24-25 septembrie).
tags: fonduri europene, finantare nerambursabila, UE
sursa: The Epoch Times, www.epochtimes-romania.com

Reabilitarea unui drum cu bani UE, la Agnita

Contractul de finantare nerambursabila pentru reabilitarea si modernizarea arterei principale din orasul Agnita, cu sase milioane de euro, va fi semnat marti, la primaria din orasul sibian.

Acesta este cel mai mare buget din Romania pentru o reabilitare de drum prin Programul Operational Regional. Proiectul "Reabilitarea si modernizarea arterei principale a orasului Agnita" reprezinta cea mai mare investitie din Agnita din ultimii 20 de ani. Agnita este cel de al treilea oras din tara care isi reabiliteaza drumurile prin Programul Operational Regional.

In judetul Sibiu, Agnita este singura localitate care a castigat o asemenea finantare. Celelalte doua proiecte au fost realizate de Consiliul Judetean si vizeaza drumuri judetene. Finantarea de sase milioane euro (reprezentand 25,5 milioane lei) reprezinta intregul buget orasului Agnita pe patru ani. Proiectul a avut, initial, 1.200 de file. Impreuna cu proiectul tehnic si clarificarile din fiecare etapa, depaseste astazi 2.500 de file pentru fiecare exemplar, conform datelor puse la dispozitie de primaria locala.
sursa: www.administratie.ro

"Avans" - dictionar de fonduri europene

Avans - sumele transferate din fonduri externe nerambursabile aferente Mecanismului Financiar SEE către promotorii de proiecte alţii decât cei prevăzuţi la art. 6, alin. (1), lit. a),în stadiul iniţial pentru susţinerea începerii derulării proiectelor, în condiţiile prevăzute în Memorandumul de înţelegere pentru implementarea mecanismului financiar SEE 2004 - 2009 dintre guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein, Guvernul Norvegiei şi Guvernul României şi în contractul de implementare,în vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectelor finanţate în cadrul Mecanismului Financiar SEE.
~ "Avans" - dictionar de fonduri europene ~

Fondurile externe nerambursabile acordate prin Mecanismul Financiar SEE

Art. 5 – (1) Mecanismul Financiar SEE finanţează următoarele tipuri de asistenţă financiară nerambursabilă, aşa cum sunt definite prin ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr.2363/2007:
a) Proiecte individuale;
b) Fondul pentru ONG-uri;
c) Fondul pentru sprijinirea cooperării între şcoli/burse de şcolarizare;
d) Asistenţă tehnică pentru Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de Punct Naţional de Contact.

(2) Sumele aferente tipurilor de asistenţă financiară nerambursabilă acordate de Oficiul Mecanismului Financiar în cadrul Mecanismului Financiar SEE, prevăzute la alin. (1) lit. a), c)şi d) se primesc de Autoritatea de Certificare şi Plată şi se transferă Oficiului de Plăţi şi Contractare Phare în vederea rambursării cheltuielilor eligibile în:
a) conturile de venituri ale bugetelor din care au fost finanţate proiectele respective, în cazul promotorilor de proiecte prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. a) şi lit. c);
b) conturile de disponibilităţi prin care se gestionează bugetele de venituri şi cheltuieli ale promotorilor de proiecte prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. b), lit. d) şi lit. e);

(3) Transferul sumelor de la Autoritatea de Certificare şi Plată către Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare, precum şi plăţile efectuate de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare în conturile promotorilor de proiecte, deschise la bănci comerciale şi/sau în sistemul Trezoreriei Statului, se efectuează în lei, în cazul tipurilor de asistenţă financiară nerambursabilă prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi d).

(4) Sumele aferente tipului de asistenţă financiară nerambursabilă acordată în cadrul
Mecanismului Financiar SEE, prevăzut la alin. (1) lit. b), se transferă în euro direct de către Oficiul Mecanismului Financiar în contul Administratorului Fondului pentru ONG-uri şi se utilizează conform acordului încheiat între Comitetul Mecanismului Financiar şi Administratorului Fondului pentru ONG-uri.

(5) Pentru derularea operaţiunilor financiare aferente proiectelor finanţate în cadrul
Mecanismului Financiar SEE, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, în calitate de promotori de proiecte, au obligaţia să deschidă conturi în sistemul Trezoreriei Statului, conform prevederilor legale în vigoare. Celelalte categorii de promotori de proiecte pot opta pentru deschiderea acestor conturi în sistemul Trezoreriei Statului sau în bănci comerciale. (proiect OG, partial)

Proiecte POR in Bistrita-Nasaud si Bihor

Judetul Bistrita-Nasaud: 7 septembrie 2009, ora 12,30 – Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud, Sala de sedinte:

- Pentru reprezentantii presei din Cluj, plecarea se va face la ora 7 de la sediul ADR Nord-Vest, strada Sextil Puscariu nr. 2.
- Reprezentantii presei din Bistrita sunt asteptati in sala de sedinte a Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, la ora 12,30

Judetul Bihor: 10 septembrie 2009, ora 12,30 – Primaria Oradea – Sala „Traian Mosoiu”
- Pentru reprezentantii presei din Cluj, plecarea se va face la ora 6,30, de la sediul ADR Nord-Vest, strada Sextil Puscariu nr. 2.
- Reprezentantii presei din Oradea sunt asteptati la ora 12,30, la Primaria Oradea – Sala „Traian Mosoiu”

ADR Nord-Vest va asigura transportul pentru reprezentantii mass-media regionala si nationala, locati in Cluj-Napoca, si care doresc sa participe la aceste vizite de

Se asteapta confirmari pe e-mail andreea.atanasiu@nord-vest.ro sau pe mobil 0755 777012.
Vizitele de studiu pentru judetele Maramures, Salaj si Cluj vor fi programate in perioada imediat urmatoare si vor fi anuntate in timp util.
studiu. sursa: POR N-V

Stadiul derulării componentei feroviare a Proiectului Sectorial de Sprijinire a Transporturilor

Până la data de 31.05.2009 s-au semnat în total 82 de contracte pentru execuţie de lucrări, achiziţie de bunuri şi servicii de proiectare aferente liniilor de cale ferată, în valoare totală a fondurilor de de 35.596.143,95 echivalent USD, din care:

- 20 de contracte, în valoare de 4.283.528,50 echivalent USD, au fost finalizate şi achitate integral;
- 62 de contracte în valoare de 31.312.615,45 USD echivalent, se află în derulare şi sunt achitate parţial.

În cursul lunii mai s-a primit de la Bancă refuzul privind demararea procedurilor de achiziţie pentru: - „Şină tip 49E1 şi 60E1 tratată termic”, valoare estimată 10.043.000 USD

- „Reparaţie pod linie CF Piatra Olt - Podu Olt, fir II, km 300+744”, valoare estimată 3.719.000 USD.

Acest refuz a fost motivat de imposibilitatea încadrării procedurilor de achiziţie şi derulare a contractelor în termenul de finalizare a Proiectului Sectorial de Sprijinire a Transporturilor prin fonduri europene - 31.12.2009 -.

Având în vedere că există deja semnate proiecte tehnice care permit demararea achiziţiei pentru lucrările aferente acestora, suma rămasă neutilizată va fi redistribuită în acest sens, după acceptul Băncii.

În cursul lunii iunie se vor semna 5 contracte de achiziţe bunuri şi execuţie lucrări cu o valoare estimativă de 6.000.000 USD, urmând ca în perioada următoare să se demareze procedurile de achiziţie pentru 20 de obiective, în valoare estimativă de 7.100.000 USD, din Planul de Mentenanţă „Program de întreţinere a infrastructurii feroviare aferent anului 2009”, transmis către finanţatorul fondurilor europene şi aprobat pentru finanţare conform scrisorii Băncii Mondiale datată 30 aprilie 2009 şi transmisă prin adresa MTI nr. 40/2079/20.05.2009.

Valoarea cumulată a plăţilor efectuate din componenta feroviară a împrumutului BIRD 4842-RO până la data de 31.05.2009 este de 12.160.036,88 USD.

Astfel, până la data de 31.05.2009 au fost efectuate plăţi din împrumut în valoare
de 51.505.170,47 USD echivalent. sursa: mfinante.ro

Coordonator al polului de crestere Iasi

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est ORGANIZEAZA CONCURS in data de 31 iulie 2009, orele 10:00, la sediul sau din Piatra Neamt, str. Lt. Draghescu, nr. 9, jud. Neamt, pentru ocuparea postului vacant de Coordonator al polului de crestere Iasi.

Conditiile ce trebuie indeplinite de catre candidati:

a. sa aiba studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalent, de preferinta intr-unul din domeniile: economic, tehnic, urbanism, juridic

b. cunostinte socio-economice si geografice referitoare la arealul municipiului Iasi

c. experienta anterioara de minim 3 ani in management de proiect (candidatul va trebui sa faca dovada participarii sale in cadrul unor proiecte de investitii publice in infrastructura)

d. experienta anterioara de minim 3 ani in colaborarea profesionala cu administratia publica locala

e. sa aiba cunostinte de operare pe calculator;

f. sa aiba experienta de lucru in planificarea strategica si cunostinte in domeniul managementului riscului

g. sa aiba abilitati de comunicare (verbala si scrisa), negociere si mediere

Persoanele interesate vor depune la sediul agentiei, pana la data de 29 iulie 2009, orele 14:00, un dosar care va cuprinde: cerere de inscriere la concurs, CV (format european – detaliat), copii ale diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectuarea unor specializari, copie dupa actul de identitate, cazier judiciar, copie dupa carnetul de munca sau adeverinta care sa ateste vechimea in munca.
sursa: ADRNE, 23 iulie 2009

STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE

STRATEGIA INTEGRATA
DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE
din perspectiva Invatarii pe parcursul intregii vieti

2009-2020 - PROIECT

~ CUPRINS ~

1. Introducere

2. Cadrul strategic general

3. Situatia curenta a resurselor umane din Romania
3.1 Situatia demografica
3.1.1. Viziune de ansamblu
3.1.2. Aspecte problematice
3.2 Situatia educatiei si formarii profesionalenitiale
3.2.1. Viziune de ansamblu
3.2.2. Invatamantul preuniversitar
3.2.2.1. Aspecte problematice
3.2.3. Invatamantul superior
3.2.3.1. Aspecte problematice
3.2.4. Educatia adultilor
3.2.4.1. Aspecte problematice
3.2.5. Viziune integratoare
3.3. Situatia ocuparii fortei de munca
3.3.1. Viziune de ansamblu
3.3.2. Masuri de ocupare a fortei de munca
3.3.2.1. Aspecte problematice
3.3.3. Formarea Profesionala Continua
3.3.3.1 Aspecte problematice
3.3.4. Viziune integratoare
3.4. Situatia incluziunii sociale
3.4.1. Viziune de ansamblu
3.4.2. Grupuri dezavantajate
3.4.2.1. Aspecte problematice
3.4.3. Servicii sociale
3.4.3.1. Aspecte problematice
3.4.4. Viziune integratoare

4. Strategia
4.1. Obiectiv General
4.2. Obiective specifice
4.2.1. InTelegerea mai buna a nevoilor reale si directiilor de dezvoltare a resurselor umane
4.2.1.1. Studierea temeinica si continua a pietei muncii
4.2.1.2. Intelegerea nevoilor pietei muncii
4.2.2. Educatie si formare initiala de calitate pentru toti
4.2.2.1. Educatia de baza pentru toti
4.2.2.2. Formarea profesionala initiala de calitate
4.2.3. Stimularea cresterii cererii pentru dezvoltarea resurselor umane
4.2.3.1. Cresterea preocuparii pentru dezvoltarea resurselor umane
4.2.3.2. Proiectarea programelor de formare
4.2.3.3. Crearea unei culturi a invatarii pe parcursul intregii vieti
4.2.3.4. Optiune si flexibilitate In alegerea calificarilor si a metodelor de evaluare pentru certificarea acestora
4.2.3.5. Sprijinirea Invatarii prin stimulente financiare adecvate
4.2.3.6. Recunoasterea beneficiilor Invatarii
4.2.4. Ajustarea ofertei pentru dezvoltarea resurselor umane
4.2.4.1. Cresterea calitatii seviciilor de informare, consiliere si orientare
4.2.4.2 Imbunatatirea accesului la servicii si oportunitati de Invatare de calitate
4.2.4.3. Promovarea si Imbunatatirea politicilor de DRU In cadrul organizatiilor
4.2.4.4. Cresterea flexibilitatii oportunitatilor de formare si Invatare
4.2.4.5. Cresterea relevantei educatiei si formarii continue
4.2.4.6. Certificarea competentelor reale
4.2.4.7. Asigurarea calitatii ofertei
4.2.5 Valorificarea competentelor si potentialului fiecaruia pe piata muncii
4.2.5.1. Valorificarea potentialului fiecarui individ si Imbunatatirea competentelor sale
4.2.5.2. Promovarea oportunitatilor egale
4.2.5.3. Dezvoltarea unui sistem adecvat de protectie sociala

5. Implementarea si raportarea Indeplinirii strategiei
5.1. Consolidarea institutionala
5.2. Monitorizarea si evaluarea strategiei
5.3. Surse de Finantare

6. Concluzii
Lista abrevierilor
sursa: www.fseromania.ro

1. Introducere

In cadrul Consiliului European de Primavara din 2005, Sefii de Stat si Guvern ai Statelor Membre ale Uniunii Europene au relansat Strategia Lisabona prin focalizarea acesteia pe crestere economica si locuri de munca. De asemenea,strategia Lisabona a fost reorganizata In cicluri de trei ani si au fost delimitate cu mai multa claritate reformele care trebuie sa aiba loc la nivelul Statelor Membre si cele care vor avea loc la nivel Comunitar. Consiliul a aprobat cu aceasta ocazie si un set de Linii Directoare Integrate pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008, ca unul dintre instrumentele de implementare a Strategiei Lisabona. In decembrie 2007, au fost comunicate Liniile Directoare Integrate pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2008-20102, care au menirea de a Indruma Statele Membre In implementarea reformelor naTionale, prin intermediul Programelor NaTionale de Reforma.

Ca urmare a examinarii Programelor Nationale de Reforma, se arata atat In Raportul
de Progres Anua cat si In Rapoartele Comune de Evaluare, ca Statele Membre vor trebui sa continue eforturile In trei directii prioritare:
- atragerea si menTinerea In ocupare a unui numar cat mai mare de persoane, cresterea ofertei de forta de munca si modernizarea sistemelor de protectiesociala;
- Imbunatatirea adaptabilitatii lucratorilor si intreprinderilor;
- cresterea investitiilor In capitalul uman pentru o mai buna educaTie si formare.

De asemenea, Comisia Europeana a transmis un comunicat privind necesitatea relansarii cadrului strategic privind Cooperarea Europeana In educatie si formare subliniind ca relansarea Strategiei Lisabona nu poate fi realizata decat pe baza cresterii nivelului de pregatire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educaTie si formare. Nivelul cunostinTelor, deprinderilor si al competenTelor determina capacitatea unei persoane de a avea succes pe piaTa muncii si de a participa activ In societate. Un nivel cat mai Inalt al acestora este de asemenea de o importanTa majora atat pentru o mai buna coeziune sociala cat si pentru cresterea capacitaTii inovative si a competitivitaTii intreprinderilor si a economiei pe ansamblu.

In plus, pentru o mai buna potrivire cu nevoile curente si viitoare ale pieTei muncii, este necesara atat o ImbunataTire a nivelului cunostinTelor, deprinderilor si competenTelor resurselor umane, cat si dezvoltarea capacitaTii de previzionare si elaborare de politici care sa raspunda schimbarilor de pe piaTa muncii. Pentru a putea adapta continuu competenTele indivizilor la nevoile si dinamica pieTei muncii, sunt esenTiale competenTele de baza, transversale, dobandite Inca din educaTia si formarea iniTiala, ce Ii permit adultului sa acumuleze si sa-si actualizeze continuu cunostinTele si competenTele, prin InvaTare pe parcursul Intregii vieti.

Drept urmare a acestor considerente, precum si pe baza unui amplu proces de consultare, Comisia Europeana a propus axarea Cooperarii Europene In educaTie si formare pe patru direcTii strategice:
- punerea In aplicare a InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi;
- ImbunataTirea calitaTii, a eficienTei si a rezultatelor sistemelor de educaTie si formare;
- promovarea echitaTii si cetaTeniei active;
- cresterea inovaTiei si creativitaTii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educaTie si formare.

Consiliul European de Primavara din 2008 a solicitat Statelor Membre sa Intreprinda
acTiuni concrete pentru a reduce substanTial numarului analfabeTilor funcTionali si a
celor care abandoneaza timpuriu scoala, sa ImbunataTeasca nivelul de cunostinTe, competenTe si abilitaTi al persoanelor migrante sau aparTinand grupurilor dezavantajate, de a atrage mai mulTi adulTi In educaTie si formare si de a facilita mobilitatea geografica si ocupaTionala.

Pentru a sprijini Statele Membre In a-i mobiliza pe cei care pot sa lucreze si a-i sprijini pe cei care nu pot, Comisia Europeana a propus o strategie holistica privind incluziunea sociala activa. O astfel de strategie ar putea contribui la atingerea unuia dintre obiectivele Strategiei Lisabona, si anume eradicarea saraciei, problema cu care Inca se confrunta Uniunea Europeana. Principiile care stau la baza acestei strategii vizeaza urmatoarele direcTii de acTiune:
- asigurarea unui nivel al veniturilor care sa conduca la evitarea excluziunii sociale;
- dezvoltarea unor punTi de legatura cu piaTa muncii;
- asigurarea de legaturi pentru un acces mai bun la servicii de calitate.

In sfarsit, prin Liniile Directoare Strategice pentru Coeziune Economica, Sociala si Teritoriala 2007-2013, Statele Membre sunt chemate sa sprijine politica de coeziune prin concentrarea eforturilor si resurselor In trei direcTii prioritare:
- ImbunataTirea atractivitaTii Statelor Membre, a regiunilor si oraselor prin ImbunataTirea accesibilitaTii, asigurand servicii de un nivel si o calitate adecvata, si conservand In acelasi timp mediul Inconjurator;
- Incurajarea inovaTiei, antreprenoriatului si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere prin capacitatea de cercetare si inovare, incluzand noile tehnologii ale informaTiei si comunicaTiilor; si
- crearea de locuri de munca mai multe si mai bune prin sporirea accesului la ocupare si activitate antreprenoriala, ImbunataTirea adaptabilitaTii lucratorilor si intreprinderilor si sporirea investiTiilor In capitalul uman.

In vederea promovarii condiTiilor necesare pentru crestere economica si ocuparea forTei de munca, si a Intaririi factorilor care sa conduca la o convergenTa reala a Statelor Membre mai puTin dezvoltate, a fost stabilit un set de trei obiective: ConvergenTa, Competitivitate si Ocupare Regionala, si Cooperare Teritoriala Europeana, la a caror Indeplinire contribuie un ansamblu de Fonduri Structurale si de Coeziune, dupa cum urmeaza:

ConvergenTa FEDER FSE Fondul de Coeziune
Competitivitate si Ocupare Regionala FEDER FSE
Cooperare Teritoriala Europeana FEDER
In privinTa Romaniei, In cadrul Raportului comun de evaluare a Programului NaTional
de Reforme8 se recomanda punerea In aplicare a unor programe integrate In vederea cresterii gradului de ocupare a forTei de munca, a ratei de activitate si a nivelului de productivitate, In special prin accelerarea reformelor In sistemul de educaTie pentru a oferi un raspuns mai eficient nevoilor existente pe piaTa forTei de munca, prin reducerea abandonului scolar timpuriu si prin sporirea In mod semnificativ a participarii adulTilor la educaTie si formare.
Pentru a raspunde acestor recomandari, a sprijini dezvoltarea strategica a Romaniei si a-si aduce contribuTia la atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona, la implementarea acesteia, Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane (SIDRU) are menirea de a duce mai departe eforturile actuale si sa sprijine o apropiere multi-sectoriala pentru o mai buna coeziune economica si sociala, precum si pentru o dezvoltare durabila, prin combinarea politicilor In domeniul educaTiei, al ocuparii forTei de munca si al incluziunii sociale.

In vederea elaborarii SIDRU, cat si pentru o mai buna articulare si integrare adirecTiilor strategice, au fost Intreprinse trei demersuri esenTiale: constituirea unui grup de lucru, consultarea unei echipe de experTi tematici si desfasurarea unui amplu proces de consultare la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare. BogaTia de informaTii, idei si opinii exprimate a fost atent analizata si sintetizata, fiind prezentata In cadrul acestui document. De asemenea au fost analizate diverse de strategii existente, o multitudine de rapoarte generale sau sectoriale, precum si alte iniTiative care contribuie la dezvoltarea resurselor umane din Romania. Un accent aparte a fost pus pe analiza cadrului legislativ si a celui instituTional.

Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane din perspectiva InvaTarii pe
parcursul Intregii vieTi se bazeaza pe analiza situaTiei actuale si a tendinTelor ce se contureaza In documentele strategice de referinTa la nivel european, Strategia Lisabona relansata, Liniile Directoare Strategice de Coeziune 2007-2013, Strategia Europeana de Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2008-2010, cat si naTional, Strategia NaTionala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, orizonturi 2013-2020-2030, Programul NaTional de Reforme 2007-2010, Planul NaTional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul Strategic NaTional de ReferinTa 2007-2013 si Programul OperaTional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, continuand si complementand stipularile acestora, pentru a asigura articularea si coerenTa demersurilor.

SIDRU va contribui substanTial la “ImbunataTirea nivelului cunostinTelor, deprinderilor si competenTelor resurselor umane din Romania, sprijinind dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitului uman”, asa cum a fost definita prioritatea a patra a Cadrului Strategic NaTional de ReferinTa 2007-2013. O buna guvernanTa este esenTiala la toate nivelurile pentru implementarea cu succes a SIDRU, motiv pentru care Guvernul si partenerii sociali sunt chemaTi sa-si asume In comun, alaturi de toTi ceilalTi actori implicaTi, responsabilitatea dezvoltarii resurselor umane din Romania.

Nu In ultimul rand, SIDRU va reprezenta un document reper pentru argumentarea noului Program OperaTional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2014-2020,
precum si pentru negocierea sprijinului ce va fi acordat In vederea implementarii acestuia prin intermediul Fondului Social European. SIDRU poate fi considerat si o baza pentru evaluarea ex-ante pentru urmatorii ani 2014-2020 realizata In 2009, anul In care ne vom confrunta cu evaluarea intermediara a implementarii POSDRU.

Documentul este structurat In cinci parTi majore:
- un prim capitol este destinat spicuirilor din documentele strategice ce stau si la baza elaborarii SIDRU, atat de la nivel european, cat si naTional, pentru a evidenTia cum stipularile din SIDRU continua sau complementeaza stipularile si demersurile anterioare, cum SIDRU se articuleaza cu toate aceste documente;
- un capitol destinat diagnozei situaTiei actuale, atat In domeniul educaTiei, cat si al ocuparii, formarii profesionale continue sau al incluziunii sociale, cu consideraTii deopotriva asupra situaTiei demografice a capitalului uman existent;
- capitolul destinat formularii propriuzise a strategiei, defalcat pe obiective generale si specifice, cu evidenTierea deopotriva a planului de acTiune pentru atingerea obiectivelor si a Tintelor propuse;
- un capitol de consolidare instituTionala, cu sugestii concrete de acTiuni de Intreprins pentru ImbunataTirea eficienTei instituTionale, pentru a asigura implementarea strategiei si a planului de acTiune, evidenTiindu-se totodata instiuTiile responsabile pentru implementare. Sunt menTionate totodata mecanismele de monitorizare si de evaluare a strategiei, ca si posibilele surse de finanTare;
- consideraTiile finale vizeaza pasii urmatori de realizat, odata ce acest document este aprobat si asumat.

Pentru evitarea oricarei confuzii care s-ar putea naste din perspectiva InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi a dezvoltarii resurselor umane propusa In cadrul acestei strategii, se impune a fi precizat de la bun Inceput faptul ca SIDRU nu este Strategia pentru InvaTare permanenta a Romaniei, document care se afla la aceasta data Inca In stadiu de elaborare. Totodata, cateva precizari asupra accepTiunii termenilor cheie pe care Ii vom utiliza pe parcursul documentului:

Conceptul Dezvoltarii Resurselor Umane din perspectiva Invatarii pe parcursul Intregii vieti

Dezvoltarea Resurselor Umane (DRU) poate fi definita In mai multe moduri. Adesea
se refera la rolul pe care Il joaca DRU In sprijinirea indivizilor de a-si dezvolta
cunostinTe, deprinderi si competenTe necesare unei profesii/ocupaTii, motiv pentru
care DRU este asociata cu populaTia In varsta de munca (15-64 de ani). De
asemenea, DRU poate fi privita si ca un concept mai larg, incuzand toate acTiunile
care sprijina indivizii de toate varstele sa dobandeasca si sa-si dezvolte cunostinTele,
deprinderile si competenTele necesare pentru a satisface nevoile In continua
schimbare de dezvoltare personala, economica si sociala. Din aceasta perspectiva,
se poate concluziona ca DRU se refera la ansamblul acTiunilor de dezvoltare care
permit unui individ sa joace un rol activ atat In societate, cat si la locul de munca.
In contextul DRU, avem In vedere asigurarea unor resurse umane competente pe
piaTa muncii, atat prin formarea lor iniTiala de calitate, prin sistemul educaTional, pana
la intrarea pe piaTa muncii, cat si prin valorificarea potenTialului fiecarui individ prin
ocupare si formare continua, respectiv prin asigurarea oportunitaTilor de dezvoltare
profesionala, de actualizare a cunostinTelor, de perfecTionare si ImbunataTire a
competenTelor, pentru a face faTa dinamicii sociale, economice, politice, culturale,
stiinTifice si tehnologice.
Avand In vedere aceste considerente, Dezvoltarea Resurselor Umane reprezinta
activitaTile care sprijina cetaTenii unei Tari, angajatori sau angajaTi de toate varstele,
sa-si dezvolte cunostinTe, deprinderi, competenTe, aptitudini si abilitaTi personale
si/sau organizaTionale, atat In context ocupaTional, cat si social.
Este de menTionat faptul ca DRU nu se realizeaza doar prin educaTie si formare
profesionala, desi acestea reprezinta elemente de o importanTa majora, ci si printr-o
gama mai larga de activitaTi precum orientare si consiliere profesionala, mentorat,
etc. De asemenea include iniTiative si sisteme de Management al Resurselor Umane
care sprijina dezvoltarea acestor activitaTi, cum ar fi de exemplu planurile de cariera
ale angajaTilor, iniTiativele privind managementul schimbarii, strategiile de consultare,
informare si participare ale angajaTilor, managementul performanTei si activitaTile de
dezvoltare organizaTionala.
InvaTarea pe Parcursul Intregii VieTi (IPIV) reprezinta o componenta fundamentala
a DRU si reprezinta toate activitaTile de InvaTare pe care le parcurge un individ de-a
lungul vieTii. Conceptul integrator de IPIV sau “educaTie permanenta” are doua
dimensiuni: verticala si orizontala. Prima dimensiune vizeaza continuitatea
educaTionala In plan temporal, de la nastere la moarte, de-a lungul Intregii vieTi (In
engl. “lifelong learning/ education”); iar a doua reuneste toate sferele cunoasterii si
integralitatea cunostinTelor, obTinute atat In maniera formala (In sistemul scolar), cat
si non-formala sau informala (engl.: “life-wide learning/education”). EducaTia/
InvaTarea are loc deci permanent, reunind deopotriva toate influenTele educaTionale,
Intr-un sistem coerent si convergent, pe toata durata vieTii individului.
Crearea unei culturi a InvaTarii permanente, cu alte cuvinte oamenii sa constientizeze
nevoia de a InvaTa, sa ia iniTiativa de a InvaTa si sa Isi asume responsabilitatea
propriei InvaTari, vine In sa susTina ideea DRU. O cultura a InvaTarii se formeaza In
primul rand prin acTionarea asupra mentalului individului (dar si asupra celui colectiv)
de la o varsta frageda, In a-si forma deprinderile de baza de InvaTare independenta si
de acTiune sociala, prin a-i trezi interesul si motivaTia de a se dezvolta continuu. De
aceea, o strategie de DRU trebuie sa conTina componente care sa vizeze
dezvoltarea individului Inca din copilarie, prin asigurarea unui acces echitabil pentru
toTi la reTele articulate de InvaTare informala, de Indrumare a InvaTarii, oferind
oportunitaTi de dezvoltare personala, culturala, profesionala si sociala pentru fiecare,
de dezvoltare a unui profil individual de competenTe care sa-i permita sa faca faTa
diferitelor provocari socio-profesionale cotidiene. O cultura a InvaTarii permanente
poate fi descrisa ca fiind adoptarea si implementarea rapida de noi idei si cunostinTe;
acordarea unei importanTe majore atitudinilor creative si antreprenoriale; deschiderea
spre nou; asumarea riscului In cautarea si implementarea de noi metode; punerea
accentului pe schimbare si dezvoltare individuala si organizaTionala deopotriva.
In acest context este necesara sublinierea importanTei care trebuie acordata si
promovarii conceptului de “cultura organizaTionala a InvaTarii permanente” care
trebuie dezvoltata atat In cadrul intreprinderilor private cat si In sectorul public. Rolul
funcTiei de management al resurselor umane dintr-o organizaTie va trebui sa se
axeze In mod explicit pe Incurajarea si sprijinirea angajaTilor pentru a InvaTa si
impune crearea de noi iniTiative care sa susTina procesele strategice de InvaTare

Distinctia dintre diferitele tipuri de Invatare

DistincTia dintre diferitele tipuri de InvaTare
DistincTia dintre InvaTarea formala, non-formala si informala este des uzitata, dar nu
totdeauna clar delimitata. Asa cum am amintit anterior, DRU depaseste cadrul care
priveste educaTia si formarea. In ultima perioada, o atenTie tot mai mare este
acordata termenului de “InvaTare si dezvoltare” In detrimentul celui de “educaTie si
formare”, deoarece acesta pune accentul pe persoana care InvaTa si rezultatul
acestei activitaTi, si mai puTin pe sistem. Prin urmare:

Invatarea formala

Invatarea formala are loc In cadrul unor sisteme organizate de educaTie si
formare, cum sunt scolile, universitaTile si centrele de formare a adulTilor.
InvaTarea este organizata In mod explicit si sistematic, cu un curriculum
predefinit, iar rezultatele InvaTarii sunt evaluate si certificate (atestand, de
ex., calificarea obTinuta).

Invatarea non-formala

- Invatarea non-formala, include cursuri, programe educaTionale, cu durata
variabila, organizate de diverse instituTii educaTionale sau/si la locul de
munca, la care indivizii participa fara a fi obligaTi. EducaTia nonformala
presupune o participare intenTionata voluntara, Intr-un cadru educaTional
organizat (cu obiective, timp, suport definite), dar In afara sistemului scolar
formal si de obicei nu este certificata.

Invatarea informala

- Invatarea informala presupune ca, Intr-o maniera nu neaparat structurata,
dobandim noi cunostinTe, priceperi si deprinderi din experienTa cotidiana
(fie ca este legata de munca, familie sau de petrecerea timpului liber), fara
a participa la vreun curs. InvaTarea informala este determinata de indivizi
sau grupuri care aleg sa se implice fara a le impune cineva criterii sau
dascali; poate fi facuta de un coleg mai experimentat de la care sa
InvaTam, sau poate fi dobandita prin InvaTare autodirijata, atunci cand
Incercam In mod constient sa InvaTam ceva. InvaTarea informala este mult
mai raspandita printre adulTi decat participarea la cursuri sau programe
educaTionale. Unii autori (Foley, 2004, p.5)10 o deosebesc de InvaTarea
incidentala, care are loc In cele mai diverse situaTii de viaTa, neintenTionat,
este tacita, si adesea nu constientizam cand se produce, putandu-se
realiza atunci cand citim o carte, dar si atunci cand navigam pe internet
sau cand ne satisfacem un hobby, In timpul liber. Este si aceasta Insa tot
parte a educaTiei/ InvaTarii informale, care se produce intenTionat sau nu.
Din aceasta perspectiva, majoritatea activitaTilor de InvaTare din cadrul unei
organizaTii tind sa Imbrace aspecte de InvaTare non-formala sau informala, cu toate
ca pot exista organizaTii cu departamente puternice de formare care pot oferi
propriilor angajaTi programe de calificare autorizate de catre instituTiile abilitate In
acest sens din punct de vedere legal.

Distinctia dintre Educatia continua, Educatia adultilor si Educatia permanenta

Principalele confuzii terminologice In domeniu provin din utilizarea termenilor
oarecum sinonimi de educaTie continua si de educaTie a adulTilor (“continuing
education” si “adult education”).
In fapt, la nivel conceptual, noTiunile de “educaTia adulTilor” si “educaTie continua”
(n.n. a adultului, continua dupa educaTia formala, iniTiala, continuand cand individul
este persoana adulta, In majoritatea cazurilor) se suprapun, In mare masura,
diferenTele fiind mai mult de nuanTa, In sensul ca educaTia continua vizeaza mai mult
continuitatea pregatirii de-a lungul carierei profesionale (fie pentru actualizarea
cunostinTelor si a competenTelor, fie pentru perfecTionare, fie pentru recalificare, fie
pentru reorientare si reintegrare profesionala, mai ales daca individul a fost In situaTie
de somaj sau este In situaTia de a risca sa-si piarda locul de munca). EducaTia
adulTilor In shimb vizeaza aspecte mai generale, dimensiuni educaTionale alternative,
necesar a fi acoperite (civica, culturala, de timp liber, pentru grupurile marginalizate
social sau intervenTii educative specifice diferitelor grupuri de adulTi – batrani, femei
casnice, someri, imigranTi, minoritari etc).
Termenul supraordonat celui de educaTie a adulTilor, care a reusit totusi sa se impuna
salutar si pentru domeniul pe care-l analizam este cel global de educaTie permanenta
sau de InvaTare de-a lungul intregii vieTi, anterior explicat.

Educatia si Invatarea pe parcursul Intregii vieti

este vazuta ca o investiTie continua
si articulata In dezvoltarea individului, reunind, dupa acepTiunea data acesteia de
Comisia Europeana („Making European Area of Lifelong Learning a Reality”, 2001):
Toate activitaTile de InvaTare ce au loc de-a lungul vieTii, cu scopul de a ImbunataTi
cunostinTele, deprinderile si competenTele, Intr-o viziune personala, civica, sociala
sau legata de angajarea pe piaTa muncii.
Avem de-a face cu o definiTie ce reuneste deopotriva punctul de vedere economic si
cel umanist, educaTiei permanente fiindu-i trasate obiective precum: dezvoltarea
personala, cetaTenia activa, incluziunea sociala, potenTialul de ocupare (p.9). Se
puncteaza si In acest document necesitatea de a articula toate formele de educaTie,
formala, non-formala si informala, insistandu-se ca toate experienTele de InvaTare ale
individului sa fie luate In considerare, Intr-un demers centrat pe individ si pe nevoile
acestuia de InvaTare. De asemenea, Intre principiile de organizare a educaTiei
permanente, se mai adauga si necesitatea de a asigura acces egal si echitabil la
educaTie calitativa si relevanta tuturor indivizilor, fara nici o discriminare de gen,
etnica, de nivel socio-profesional, etc.

Importanta dezvoltarii resurselor umane din perspectiva Invatarii pe parcursul Intregii vieti pentru crestere economica si incluziune sociala

In Tarile In care prin politici bine Tintite s-a reusit cresterea nivelului de competenTe al
forTei de munca, s-a constatat ca si economia pe ansamblu a fost mai dezvoltata. In
contrast, In cele In care investiTiile In dezvoltarea resurselor umane au fost mai
modeste, s-a observat ca acestea nu au putut beneficia de oportunitaTile de crestere
economica si dezvoltare, cazand In capcana unui nivel slab al calificarii forTei de
munca si a unei productivitaTi scazute. UE recunoaste ca o mai buna educaTie si
formare a forTei de munca este vitala pentru cresterea economica si pentru crearea
de locuri de munca mai multe si mai bune. Estimarile Comisiei Europene releva ca
sporirea duratei medii de scolarizare cu un an va contribui la o crestere a
productivitaTii cu 4 pana la 9 puncte procentuale12. O forTa de munca flexibila si
adaptabila este o pre-condiTie pentru crestere economica susTinuta. In acest scop,
dezvoltarea resurselor umane va juca un rol cheie In pregatirea unei forTe de munca
apta sa faTa faTa schimbarilor de pe piaTa muncii si sa asigure un nivel corespunzator
al ocuparii. De aceea, investiTia continua In dezvoltarea resurselor umane este
esenTiala pentru reducerea decalajelor Romaniei faTa de celelalte State Membre In
vederea atingerii prosperitaTii economice, obiectiv general al Strategiei pentru
Dezvoltarea Durabila a Romaniei.
De asemenea, dezvoltarea resurselor umane joaca un rol major si In asigurarea unei
mai bune incluziuni sociale si combaterea inechitaTilor de pe piaTa muncii. Asa cum sa
subliniat In cadrul RezoluTiei Consiliului European din 200213 “educaTia si formarea
sunt mijloace indispensabile pentru promovarea coeziunii sociale, cetaTeniei active,
Implinirii personale si profesionale”. Cei care sunt dezavantajaTi In cadrul societaTii
sunt de obicei si cei supusi riscului de a nu fi apTi sa joace un rol deplin In societate,
cazand In capcana saraciei. Acest fapt poate fi explicat si prin vulnerabilitatea lor pe
piaTa muncii datorita nivelului scazut al competenTelor de baza sau a unui nivel
scazut al calificarilor. In plus, acestor cauze li se mai pot adauga si alTi factori care
reprezinta bariere In calea unei participari depline In societate, cum ar fi un anumit
grad de dizabilitate, discriminare pe baza de gen, varsta sau apartenenTa la un
anumit grup etnic. De asemenea, pe masura ce oamenii Inainteaza In varsta, se
poate produce o deterioare a calitaTii vieTii acestora, fie datorita deteriorarii starii de
sanatate, fie datorita unei lipse de cunostinTe, deprinderi si competenTe care sa le
permita utilizarea produselor si tehnologiilor moderne, inclusiv a serviciilor pe care se
bazeaza acestea. Prin InvaTarea pe parcursul Intregii vieTi cat si prin alte masuri de
dezvoltare a resurselor umane, se poate contribui semnificativ la Inlaturarea acestor
bariere, conducand astfel la o mai buna incluziune sociala.

2. Cadrul strategic general - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

Documentele strategice de referinTa utilizate In descrierea contextului naTional al
prezentei strategii sunt: Strategia NaTionala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei
Orizonturi 2013-2020-2030, Planul NaTional de Dezvoltare 2007-2013 si Planul
NaTional de Reforme 2007-2010, ca documente de planificare strategica si de
programare financiara multianuala, si Cadrul Strategic NaTional de ReferinTa 2007-
2013, ca document de referinTa pentru programarea Fondurilor Structurale si de
Coeziune. Acesta realizeaza legatura Intre prioritaTile naTionale si cele de la nivel
european, specificate In Liniile Directoare Strategice pentru Coeziune Economica,
Sociala si Teritoriala 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate pentru Crestere
Economica si Locuri de Munca 2008-2010. Cadrul Strategic NaTional de ReferinTa
2007-2013 preia viziunea strategica din Planul NaTional de Dezvoltare 2007-2013,
stabilind ca obiectiv general reducerea disparitaTilor sociale si de dezvoltare
economica dintre Romania si Statele Membre ale UE.
Elementul definitoriu al Strategiei NaTionale pentru Dezvoltare Durabila a
Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 este racordarea deplina a Tarii noastre la o
noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg Impartasita pe plan
mondial – cea a dezvoltarii durabile. Se prezinta In cadrul acestui document faptul
ca, cu toate progresele realizate In ultimii ani, Romania are Inca o economie bazata
pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administraTie aflate Inca In cautarea
unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul unor deteriorari ce pot deveni
ireversibile.
Strategia stabileste obiective concrete pentru trecerea, Intr-un interval de timp
rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata Inalta,
propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre ImbunataTirea
continua a calitaTii vieTii oamenilor si a relaTiilor dintre ei In armonie cu mediul natural.
Ca orientare generala, documentul vizeaza realizarea urmatoarelor obiective
strategice pe termen scurt, mediu si lung:
•Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii
durabile In ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei, ca stat
membru al UE.
•Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al Tarilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltarii durabile.
•Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel
an al Tarilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii
durabile.
In privinTa educaTiei si formarii profesionale14, documentul precizeaza ca “In
societatea romaneasca exista o larga recunoastere a faptului ca educaTia reprezinta
factorul strategic al dezvoltarii viitoare a Tarii prin contribuTia sa esenTiala la
modelarea multidimensionala si anticipativa a capitalului uman. EducaTia este
perceputa ca o cale spre dezvoltarea durabila care, In fapt, este un proces de
InvaTare sociala In cautare de soluTii inovative. Intregul sistem de educaTie si formare
profesionala va trebui sa internalizeze principiile si obiectivele dezvoltarii durabile ca
element integrator al ansamblului de cunostinTe, aptitudini si deprinderi necesare
existenTei si performanTei personale In lumea moderna.”
De asemenea se mai precizeaza ca “Promovarea principiului educaTiei permanente
prin InvaTarea pe tot parcursul Intregii vieTii reprezinta pentru Romania o direcTie
de acTiune prioritara, data fiind serioasa ramanere In urma In privinTa participarii la
diferite forme de calificare, reciclare sau perfecTionare profesionala (de peste 5 ori
sub media UE). Preocuparile In acest domeniu sunt esenTiale pentru dezvoltarea
personala, civica si sociala, precum si din perspectiva sanselor de obTinere a unui loc
de munca mai bine remunerat prin valorificarea rezultatelor InvaTarii dobandite, de la
educaTia timpurie pana la studiile post-universitare si alte forme de educaTie a
adulTilor In contexte formale cat si non-formale sau informale. RaTiunea dezvoltarii si
diversificarii acestor modalitaTi de educaTie si formare profesionala rezida In
cresterea relevanTei competenTelor si cunostinTelor astfel obTinute de catre
participanTi pe piaTa muncii.”15
Obiectivul central, stabilit la Lisabona In 2000, de a transforma Uniunea Europeana
pana In anul 2010, In cea mai competitiva si dinamica economie, bazata pe
cunoastere, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cresterea incluziunii sociale
mai mare, reprezinta provocarile care, ulterior relansarii Strategiei Lisabona In 2005,
au determinat statele membre ale UE sa se angajeze tot mai mult In procese ample
de reforma pentru atingerea acestor obiective. Guvernul Romaniei s-a angajat cu
seriozitate In respectarea Strategiei Lisabona relansata, motiv pentru care a elaborat
Programul NaTional de Reforme (PNR) 2007-2010 printr-un efort participativ al
instituTiilor implicate In procesul de identificare a prioritaTilor naTionale relevante,
necesare continuarii si adancirii reformelor destinate atingerii obiectivelor de crestere
economica si ocupare, anunTate pentru anul 2010, si reducerii decalajelor economice
si sociale faTa de media Statelor Membre ale UE.
Astfel, fiind constienta de evoluTia rapida a economiei globale, Romania Isi
pregateste contribuTia naTionala pentru a asigura convergenTa cu obiectivele
Strategiei Lisabona relansate:
- Europa un loc mai atractiv pentru a investi si a munci;
- Cunoastere si inovare pentru dezvoltare economica;
- Crearea de locuri de munca mai multe si mai bune.
Cu toate acestea, Tintele stabilite In documentele strategice naTionale sunt inferioare
Tintelor europene, iar datele statistice arata ca In multe situaTii Romania este departe
de a atinge media europeana. Prin acest document vom Incerca sa evidenTiem, pe
orizonturi temporale mai largi, maniera In care Romania poate reduce decalajele faTa
de celelalte State Membre.
Pentru Romania, atingerea performanTelor economice si de ocupare naTionale,
corelate cu un sistem social echitabil, este cruciala pentru dezvoltarea durabila a
societaTii, motiv pentru care au fost stabilite un set de prioritaTi naTionale printre care
se regaseste si cresterea participarii pe piaTa muncii si promovarea calitaTii
ocuparii forTei de munca16 prin:
- asigurarea unei funcTionari a pieTei muncii favorabila crearii locurilor de
munca, reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului
adecvat al schimbarii la nivelul Intreprinderilor si lucratorilor;
- ImbunataTirea accesului pe piaTa muncii pentru grupurile vulnerabile;
- promovarea competitivitaTii pe piaTa muncii, In special prin mai buna
corelare dintre sistemul educaTional si de formare si cerinTele pieTei muncii.
Un alt document de Insemnatate majora care stabileste obiective specifice pentru
dezvoltarea resurselor umane Il constituie Planul NaTional de Dezvoltare 2007-
2013 (PND), care defineste un set de prioritaTi naTionale de dezvoltare si Incearca sa
Imbine, pe de o parte, elementele politicilor sectoriale si ale politicii de dezvoltare
regionala, si, pe de alta parte, orientarile strategice la nivel european si cerinTele
specifice legate de accesarea fondurilor comunitare post-aderare.
Obiectivul global al PND, ce vizeaza reducerea disparitaTilor de dezvoltare socioeconomica
faTa de Uniunea Europeana, se sprijina pe trei obiective specifice:
- Cresterea competitivitaTii pe termen lung a economiei romanesti;
- Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;
- PerfecTionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.
In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada
2007-2013, masurile si acTiunile avute In vedere sunt grupate In cadrul a sase
prioritaTi naTionale de dezvoltare, dintre care una se refera In mod specific la
dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si
Intarirea capacitaTii administrative.
PrioritaTile Cadrului Strategic NaTional de ReferinTa 2007-2013 (CSNR) au fost
formulate ca raspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale si In
vederea crearii oportunitaTilor pe care Romania si le doreste, prin stabilirea ca
obiectiv general a reducerii disparitaTilor de dezvoltare economica si sociala dintre
Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene prin generarea unei cresteri
suplimentare de 15-20% a Produsului Intern Brut (PIB) pana In anul 2015. CSNR
vizeaza armonizarea tuturor acestor prioritaTi Intr-o strategie coerenta, care sa fie
adecvata pentru Romania, dar care sa se si conformeze strategiilor Uniunii
Europene, inclusiv Strategiei Lisabona, si sa aiba ca efect dezvoltarea economica si
cresterea numarului de locuri de munca.
In privinTa resurselor umane, CSNR stabileste ca fiind prioritara dezvoltarea si
folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania, urmarind “sprijinirea
sistemului de educaTie si formare In scopul ImbunataTirii calitaTii educaTiei si a
nivelului calificarilor forTei de munca, precum si pentru asigurarea unei mai mari
flexibilitaTi a sistemului educaTional”17. Totodata, se va acorda sprijin pentru cresterea
accesului si participarii la educaTie si pentru cresterea adaptabilitaTii sistemului de
educaTie si formare In vederea furnizarii cunostinTelor, deprinderilor si competenTelor
necesare unei economii moderne si In plina dezvoltare. „Cresterea adaptabilitaTii,
dezvoltarea spiritului antreprenorial si InvaTarea pe parcursul Intregii vieTi se vor afla
In centrul politicilor In domeniu, iar angajatorii vor fi IncurajaTi sa investeasca In
capitalul uman”, se sublinia In documentul amintit.
In continuare se menTioneaza “Pentru a beneficia de sisteme de educaTie si formare
de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaTionale si de formare,
inclusiv prin dotarea cu echipamente scolare si de tehnologia informaTiei si
comunicaTiilor (TIC). Se vor sprijini acTiunile de combatere a excluziunii sociale si de
promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minoritaTile etnice,
persoanele cu dizabilitaTi) care reprezinta categorii dezavantajate pe piaTa forTei de
munca, astfel Incat acestea sa poata beneficia de noile oportunitaTi de angajare care
vor fi create. ImbunataTirea calitaTii serviciilor de sanatate si Ingrijire va contribui la
regenerarea economica prin reducerea costurilor si a perioadelor de inactivitate”.
Programul OperaTional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
(POS DRU) preia si dezvolta a patra prioritate tematica a CSNR, privind dezvoltarea
si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania, stabilind axele prioritare si
domeniile majore de intervenTie In domeniul resurselor umane In vederea
implementarii asistenTei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului
Social European, In cadrul Obiectivului ConvergenTa, pentru perioada de programare
2007–2013.
Elaborat In contextul Planului NaTional de Dezvoltare 2007-2013 si In acord cu
prioritaTile Cadrului Strategic NaTional de ReferinTa 2007-2013, POS DRU este un
instrument important In sprijinirea dezvoltarii economice si a schimbarilor structurale.
Mai mult, investiTiile In capitalul uman vor completa si vor conferi sustenabilitate
cresterii productivitaTii pe termen lung. O forTa de munca Inalt calificata, cu un nivel
de educaTie ridicat, avand capacitatea de a se adapta noilor tehnologii si nevoilor In
schimbare ale pieTei muncii, este esenTiala pentru o economie competitiva si
dinamica.
In cadrul acestui document se precizeaza ca “Romania va promova politici active pe
piaTa muncii pentru cresterea adaptabilitaTii si flexicuritaTii forTei de munca. Se
preconizeaza obTinerea unui nivel mai Inalt de participare pe piaTa muncii, ca
fundament al unei economii competitive bazate pe cunoastere”.
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea
competitivitaTii, prin corelarea educaTiei si InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi cu piaTa
muncii si asigurarea de oportunitaTi sporite pentru participarea viitoare pe o piaTa a
muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane. Pentru atingerea
acestui obiectiv a fost stabilit un set de sapte obiective specifice, astfel:
- Promovarea calitaTii sistemului de educaTie si formare profesionala iniTiala
si continua, inclusiv a InvaTamantului superior si a cercetarii;
- Promovarea culturii antreprenoriale si ImbunataTirea calitaTii si
productivitaTii muncii;
- Facilitarea inserTiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piaTa muncii;
- Dezvoltarea unei pieTe a muncii moderne, flexibile si incluzive;
- Promovarea (re)inserTiei pe piaTa muncii a persoanelor inactive, inclusiv In
zonele rurale;
- ImbunataTirea serviciilor publice de ocupare;
- Facilitarea accesului la educaTie si pe piaTa muncii a grupurilor vulnerabile.
IntervenTia Fondului Social European (FSE) In Romania va sprijini atingerea
obiectivului general si a obiectivelor specifice din domeniul dezvoltarii resurselor
umane, contribuind In mod real la implementarea Strategiei Europene de Ocupare si
la atingerea obiectivului general privind cresterea economica si crearea de locuri de
munca mai multe si mai bune.
O alta prioritate a UE In primul deceniu al secolului XXI vizeaza reformarea si
modernizarea sistemelor de educaTie si formare astfel Incat acestea sa-si aduca
contribuTia la realizarea Tintelor stabilite In Strategia Lisabona. In acest sens, In anul
2004, Consiliul European si Comisia Europeana au avizat favorabil implementarea –
prin metoda coordonarii deschise – a Programului privind EducaTia si Formarea
201018. Daca importanTa educaTiei si formarii pentru cresterea economica, a
numarului si calitaTii locurilor de munca a fost de la Inceput recunoscuta, considerata
Tinta si axa transversala de realizare a Strategiei Lisabona, In ultima vreme, In mod
repetat Comisia Europeana pune accentul pe rolul educaTiei si formarii pentru
asigurarea competitivitaTii UE pe termen lung, ca si pe coeziunea sociala. Raportul
Comun de Evaluare 2006-2007, lanseaza chemarea de a investi mai mult In capitalul
uman printr-o mai buna educaTie, calificari si cunostinTe, a cresterii importanTei
InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi In Programele NaTionale. De asemenea sunt
relevate o serie de aspecte specifice, cum ar fi persistenTa parasirii timpurii a scolii,
argumentand ca sistemele de educaTie In funcTiune mai curand conserva inegalitaTile
existente, si, In consecinTa, reforma trebuie sa fie comprehensiva, bazata pe politici
pe termen lung si pe o cultura a evoluTiei.
Asa cum sunt concepute si structurate obiectivele Programului privind EducaTia si
Formarea 2010 In integralitatea lor, raspund cerinTei de realizare la nivel regional,
naTional si european a unor politici comprehensive multianuale de dezvoltare a
educaTiei si formarii, a punerii educaTiei In serviciul dezvoltarii durabile In dubla
calitate, de componenta intrinseca a acesteia si de instrument de realizare a
dezvoltarii durabile. Practic dezvolta si completeaza cele sase mesaje cheie lansate
In octombrie 2000 prin Memorandumul asupra InvaTarii permanente19.
Raportul intermediar comun din 2006 privind progresul In cadrul programului de lucru
„EducaTie si Formare 2010” subliniaza necesitatea ca toTi cetaTenii sa dobandeasca
si sa Isi actualizeze competenTele pe tot parcursul vieTii, precum si atenTia speciala
care trebuie acordata nevoilor specifice ale persoanelor ameninTate de excludere
sociala. InvaTarea In randul adulTilor (atat In ceea ce priveste cantitatea, cat si
calitatea) este, de asemenea, importanta pentru dezvoltarea competenTelor
persoanelor cu calificare medie sau a celor cu Inalta calificare20.
Comunicarea Comisiei privind InvaTarea In randul adulTilor21din anul 2006 intitulata
Nu este niciodata prea tarziu pentru a InvaTa22 atrage atenTia ca „Statele Membre nu
Isi mai pot permite ca sa nu aiba sisteme eficiente de educaTia adulTilor, integrate In
cadrul strategiilor naTionale de InvaTare pe parcursul Intregii vieTi, pentru a le oferi
participanTilor condiTii mai bune de acces pe piaTa muncii, o mai buna integrare
sociala si o temeinica pregatire pentru o viaTa activa si la varste Inaintate pe viitor. De
asemenea trebuie asigurate sisteme care sa permita definirea prioritaTilor si
monitorizarea implementarii acestora”.
Planul de acTiune privind InvaTarea In randul adulTilor23 intitulat Oricand este
momentul potrivit pentru a InvaTa se concentreaza asupra liniilor de acTiune de urmat.
Acestea privesc: evaluarea impactului reformelor din alte sectoare asupra educaTiei
si formarii; realizarea demersurilor pentru profesionalizarea personalului din educaTia
adulTilor, pentru funcTionabilitatea si credibilitatea sistemului de validare si certificare
a compenteTelor dobandite In contexte nonformale, informale si formale; pentru a
asigura oportunitaTi pentru toTi adulTii sa avanseze cu cel puTin un pas In nivelul de
calificare, a-si actualiza cunostinTele si competenTele, potrivit descriptorilor din
sistemele naTionale de calificare; dar si pentru monitorizarea eficienta a sistemului.
Obiectivul general al Planului de acTiune este punerea In practica a celor cinci
mesaje cheie formulate In Comunicarea Nu este niciodata prea tarziu pentru a
InvaTa: Indepartarea obstacolelor din calea participarii, cresterea calitaTii si eficienTei
sectorului, accelerarea procesului de validare si recunoastere, asigurarea unei
investiTii suficiente si monitorizarea sectorului.
Comisia Europeana a elaborat un comunicat In decembrie 200824 privind necesitatea
relansarii cadrului strategic privind Cooperarea Europeana In educaTie si formare,
subliniind ca relansarea Strategiei Lisabona nu poate fi realizata decat pe baza
cresterii nivelului de pregatire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de
educaTie si formare. Sunt precizate direcTii de acTiune pentru anii 2009-2011, dar
sunt formulate si propuneri de Tinte strategice si direcTii de acTiune pentru 2020,
evidenTiindu-se cum procesul „Lisabona 2010” poate fi continuat In urmatoarea
decada. Comisia Europeana propune axarea Cooperarii Europene In educaTie si
formare pe patru direcTii strategice:
-punerea In aplicare a InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi;
-ImbunataTirea calitaTii, a eficienTei si a rezultatelor sistemelor de
educaTie si formare;
-promovarea echitaTii si a cetaTeniei active;
-cresterea inovaTiei si creativitaTii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate
nivelurile de educaTie si formare.
Guvernul Romaniei si-a asumat recomadarile din diferitele documente de politica
educaTionala europeana si a reactualizat Strategia Dezvoltarii InvaTamantului
Preuniversitar In perioada 2001-2004, In condiTiile unei planificari prospective
pentru orizontul de timp 2010.
Obiectivele strategice stabilite In dezvoltarea sistemelor de educaTie si formare sunt:
- Cresterea calitaTii actului educaTional, ca baza a realizarii societaTii
cunoasterii In Romania;
- Dezvoltarea personala a elevilor din perspectiva InvaTarii permanente;
- Asigurarea pregatirii resurselor umane prin InvaTamantul preuniversitar si
prin InvaTarea permanenta;
- Dezvoltarea coeziunii sociale si cresterea participarii cetaTenilor la
programele de dezvoltare economica si sociala a comunitaTilor sociale.
Politicile educaTionale elaborate pentru atingerea acestor Tinte strategice s-au
focalizat pe asigurarea cuprinderii fiecarui copil si tanar de varsta scolara Intr-o forma
de InvaTamant, pe dezvoltarea unor programe educaTionale individualizate adresate
adulTilor (inlcusiv a celor etnic minoritari) care nu au beneficiat de prima sansa oferita
de educaTie pentru dobandirea competenTelor-cheie, pentru a participa activ pe piaTa
muncii, dar si pe continua ImbunataTire a calitaTii si relevanTei actului educaTional.
In ceea ce priveste InvaTamantul superior, a fost adoptata Strategia InvaTamantului
Superior Romanesc pe perioada 2002-2010, al carei principal obiectiv strategic Il
reprezinta ImbunataTirea structurala a InvaTamantului superior. Realizarea acestui
obiectiv presupune Indeplinirea unor obiective operaTionale, care au fost definite
dupa cum urmeaza:
- Optimizarea reTelei naTionale a instituTiilor de InvaTamant
- Consolidarea autonomiei universitare, paralel cu cresterea sinergiei si
coerenTei Intregului sistem de InvaTamant superior.
- ImbunataTirea performanTelor In activitatea studenTilor si a personalului
didactic.
- ImbunataTirea infrastructurii universitare.
- CorelaTie mai buna a InvaTamantului superior cu piaTa forTei de munca.
- Reorganizarea procesului didactic.
- Stimularea integrarii InvaTamantului superior romanesc In cel european si a
cooperarilor internaTionale.
In vederea recuperarii decalajelor existente faTa de nivelul Tarilor europene si pentru
sprijinirea sistemului de Cercetare, Dezvoltare si Inovare (CDI) din Romania In a-si
identifica si consolida, prin deschidere internaTionala, parteneriat si compeTitie, acele
zone unice In care Romania poate sa exceleze, a fost adoptata Strategia NaTionala
de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007 - 2013.
Prin aceasta strategie, Romania Isi propune sa atinga media europeana pentru
indicatorii de baza ce descriu structura si performanTa sistemului de cercetare,
dezvoltare si inovare, creand premisele focalizarii In viitor pe domenii de nisa, acolo
unde Romania va avea masa critica si performanTele unui lider. In acelasi timp
strategia Isi propune sa susTina dezvoltarea socio-economica a Romaniei cu sansa
reala de a crea o economie bazata pe cunoastere, competitiva la nivel global.
Pentru Indeplinirea acestui rol, Strategia CDI are In vedere trei obiective strategice:
1. Crearea de cunoastere, respectiv obTinerea unor rezultate stiinTifice si
tehnologice de varf, competitive pe plan mondial, avand ca scop cresterea
contribuTiei sistemului romanesc de CDI la dezvoltarea stocului mondial de
cunoastere, cresterea vizibilitaTii internaTionale si transferul rezultatelor In
economie si societate.
2. Cresterea competitivitaTii economiei romanesti prin inovare cu impact la nivelul
agenTilor economici si transferul cunostinTelor In practica economica.
3. Cresterea calitaTii sociale prin dezvoltarea de soluTii, inclusiv tehnologice, care
sa genereze beneficii directe la nivelul societaTii.
Pentru realizarea acestor obiective strategice sunt avute In vedere urmatoarele
obiective specifice:
- Cresterea performanTei
- Dezvoltarea resurselor sistemului
- Antrenarea sectorului privat
- Cresterea capacitaTii instituTionale
In acest context, sistemul de InvaTamant, prin contribuTia la dezvoltarea interesului si
aptitudinilor de cercetare si inovare ale tinerilor pe Intreg parcursul educaTional, prin
educaTia In domeniul stiintei si tehnologiei, formarea iniTiala a cercetatorilor (cu
accent pe numarul si calitatea doctoranzilor), precum si prin calitatea educaTiei
terTiare, reprezinta o componenta complementara esenTiala.
Strategia NaTionala pentru Ocuparea ForTei de Munca, 2004-2010 (SNOFM) a
fost elaborata ca un document cadru, care a identificat principalele probleme ale
pieTei muncii precum si prioritaTile strategice naTionale ale politicii de ocupare. Asa
cum se arata In acest document, “Obiectivele strategiei de ocupare ale Romaniei
sunt stabilite pe baza celor trei mari obiective strategice interdependente ale
Strategiei Europene de Ocupare: ocupare deplina, calitatea si productivitatea muncii,
coeziune si incluziune sociala”.
Pentru atingerea acestor obiective strategice, au fost stabilite noua domenii de
acTiune, dupa cum urmeaza:
1. Consolidarea nivelului de ocupare a forTei de munca, tinzand spre atingerea
obiectivelor europene stabilite la Lisabona;
2. Promovarea adaptabilitaTii si mobilitaTii forTei de munca;
3. ImbunataTirea capacitaTii de integrare pe piaTa muncii si prelungirea vieTii
active;
4. Combaterea efectelor somajului structural si reducerea ratei somajului;
5. Reducerea ratei somajului pentru grupurile vulnerabile;
6. Asigurarea egalitaTii de sanse pe piaTa muncii;
7. Consolidarea parteneriatului social;
8. Cresterea eficienTei activitaTii instituTiilor cu responsabilitaTi pe piaTa muncii;
9. Reducerea semnificativa a disparitaTilor regionale In ceea ce priveste
ocuparea forTei de munca.
Implementarea masurilor propuse In SNOFM s-a efectuat In baza unor Planuri
NaTionale de AcTiune pentru Ocupare, care conTin termeni, sarcini si responsabilitaTi.
Monitorizarea implementarii acestor masuri a fost asigurata de catre MMFPS.
Un alt document strategic de referinTa este Strategia pe termen scurt si mediu
pentru Formare Profesionala Continua 2005-2010 (SFPC), prin care se urmareste
dezvoltarea unui sistem de formare profesionala continua, transparent si flexibil, care
sa asigure cresterea ocupabilitaTii, adaptabilitaTii si mobilitaTii forTei de munca si care
sa raspunda nevoilor intreprinderilor de forTa de munca calificata.
Strategia a fost elaborata avand In vedere obiectivul-Tinta al Strategiei Lisabona -
nivelul mediu de participare la procesul de InvaTare pe parcursul Intregii vieTi sa fie,
pana In 2010, de cel puTin 12,5% pentru populaTia adulta (grupa de varsta 25 - 64
ani) - In concordanTa si cu Programul de guvernare 2005 - 2008, care prevede ca
obiectiv major al politicii educaTionale si de formare profesionala investiTia In capitalul
uman ca fiind investiTia cea mai profitabila pe termen lung.
SFPC stabileste doua obiective strategice, realizate prin direcTii de acTiune specifice
si direcTii de acTiune transversale. Un prim obiectiv strategic urmareste o participare
crescuta la FPC si facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din
perspectiva InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi, iar al doilea urmareste cresterea
calitaTii si eficienTei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate.
Cel mai recent aparut document strategic este Raportul NaTional Strategic privind
ProtecTia Sociala si Incluziunea Sociala (2008 – 2010). In conformitate cu acest
document, “Obiectivul central al Guvernului Romaniei, In ceea ce priveste domeniul
incluziunii sociale se refera la continuarea eforturilor pentru dezvoltarea unei societaTi
incluzive bazata pe acordarea de servicii de incluziune sociale integrate dezvoltate
avand la baza o evaluare reala a nevoilor individului, prin dezvoltarea sectorului
terTiar si prin asigurarea oportunitaTilor egale pentru toTi cu accent deosebit pe
persoanele vulnerabile. Totodata, se vor cauta soluTiile pentru a creste implicarea
persoanelor, familiilor sau comunitaTilor In procesul de luare a deciziilor, precum si In
procesul de implementare a masurilor, acest fapt constituindu-se In unul dintre
punctele slabe ale sistemului romanesc.”
Raportul prezinta principalele provocari pentru urmatoarea perioada de raportare,
respectiv 2008-2010, si stabileste un set de obiective prioritare, dupa cum urmeaza:
1. Cresterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate;
2. Promovarea politicilor familiale integrate prin promovarea unui pachet de
masuri eficiente de prestaTii si servicii sociale;
3. Continuarea eforturilor pentru ImbunataTirea condiTiilor de viaTa ale cetaTenilor
de etnie roma.
In vederea atingerii acestor obiective, sunt prezentate masuri concrete care se vor
realiza prin cooperarea si coordonarea tuturor actorilor, guvernamentali si ai societaTii
civile, care au responsabilitaTi In domeniul incluziunii sociale. De asemenea, se
asteapta ca Fondul Social European sa sprijine din punct de vedere financiar
implementarea programelor menTionate In cadrul acestui document, completat fiind
de fonduri de la bugetul de stat si bugetele locale, precum si fonduri rambursabile
acordate de Banca Internationala pentru ReconstrucTie si Dezvoltare.
Contextul actual al crizei economice globale, cu impact greu de prevazut pe termen
mediu si lung, este, de asemenea, avut In vedere pe parcursul SIDRU, fiind
valorificate stipularile din Planul European de Redresare Economica. De asemenea,
previziunile din documentul „New skills for new jobs – Anticipating and matching
labour market and skills needs” (COM (2008) 868 final, din 16.12.2008), cu privire la
nevoile viitoare de competenTe pe piaTa muncii, au fost incluse in SIDRU. Fiecare
dintre documentele reprezentative prezentate, ca si alte documente la care se vor
face trimiteri punctual, sunt valorificate critic, continuate si complementate in SIDRU.