Fonduri Europene

Activități economice in Parlamentul European in 2012

2012-01-11T10:49:00.000-08:00

Reprezentanții Parlamentului European în grupul de lucru ce redactează „Acordul internațional privind o Uniune economică mai solidă“ - Elmar Brok (Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Germania), Roberto Gualtieri (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Italia) și Guy Verhofstadt (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Belgia) - au subliniat faptul că toate deciziile viitoare ar trebui să fie bazate pe procedura normală UE pentru asigurarea responsabilității și respectării rolului Parlamentului European. Se estimează că versiunea finală a acordului va fi gata înainte de sfârșitul lunii ianuarie, urmând să fie semnată de șefii de state și de guverne la începutul lunii martie.

Reducerea influenței agențiilor de evaluare a creditelor

Deputaţii europeni de la comisia pentru afaceri economice și monetare doresc măsuri pentru reducerea influenței agențiilor de evaluare a creditelor și limitarea impactului direct al acestora asupra costurilor împrumuturilor țărilor. Aceștia mai cer abordarea conflictului de interese între agențiile de evaluare a creditelor și companiile evaluate. Un raport întocmit de Leonardo Domenici (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Italia) va fi prezentat în următoarea perioadă, votul în plen fiind programat pentru iulie.

Euroobligațiunile

Comisia pentru afaceri economice și monetare a adoptat în decembrie o rezoluție care sprijină ideea principală a cărții verzi a Comisiei Europene privind euroobligațiunile. Deputaţii europeni cred că acestea pot deveni o sursă de stabilitate pentru țările din zona euro, în cazul în care Comisia reușește să la facă atractive atât pentru țările AAA cât și pentru cele cu datorii mari.

Deputaţii europeni mai pregătesc și un raport din proprie inițiativă (raportoare Sylvie Goulard, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Franța), ce oferă o reacție mai detaliată la cartea verde a Comisiei.

Taxa pe tranzacțiile financiare

Majoritatea eurodeputaților sprijină idea introducerii unei taxe pe tranzacțiile financiare, care, conform Comisiei Europene, ar putea să ajungă până la 57 de miliarde de euro pe an.

Comisia pentru afaceri economice și monetare a desemnat-o anul trecut pe Anni Podimata (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Grecia) ca raportoare pentru această propunere. Votul în comisie este programat în aprilie, iar cel în plen în iunie.
http://www.europarl.europa.eu/
tags: fonduri europene, parlamentul european, ue, fonduri ue nerambursabile

Fonduri europene pentru un Centru de afaceri alimentar

2011-12-30T00:07:00.000-08:00

ADR Centru sprijina cu fonduri Regio dezvoltarea unui modern Centru de afaceri in domeniul alimentar

Sfarsitul anului 2011 aduce o veste buna pentru SC KELLER STEAK HOUSE SRL din Brasov, care a semnat, la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru, contractul destinat investitiilor pentru realizarea unei structuri de sprijinire a afacerilor din domeniul alimentar la Ghimbav-Brasov. Proiectul, in valoare totala de aproape 10 milioane euro, a fost depus spre finantare la sediul ADR Centru din Alba Iulia, in cadrul Axei Prioritare 4 a Programului Operational Regional, DMI 4.1 – Structuri de sprijinire a afacerilor locale si regionale.

La nivelul Regiunii Centru, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru gestioneaza fonduri Regio in investitii pentru centre de afaceri in judetele Sibiu, Mures si Covasna. Proiectul contractat de SC KELLER STEAK HOUSE SRL este cel de-al cincilea pe domeniul destinat investitiilor in centre de afacer, dar este primul prin care se realizeaza un parc logistic pentru firmele din sectorul productiei si distributiei de alimente la nivelul Regiunii Centru.

Cererea de finantare cu titlul „ICE LOGISTIC PARC - Proiect de realizare a unei Structuri de sprijinire a afacerilor din domeniul alimentar prin construirea unei hale frigorifice P+2E si spatii de birouri in judetul Brasov, orasul Ghimbav, zona Transilvania”, are o valoare totala de peste 43,1 milioane lei, din care suma nerambursabila solicitata este de peste 23,3 milioane lei. Investitiile se vor derula pe o perioada de 24 de luni si vor asigura constructia si dotarea unui centru logistic cu o suprafata de peste 3500 mp.

Prin acest proiect se va construi cladirea parcului logistic din Ghimbav si se vor realiza amenajarile aferente acesteia, fiind asigurata inclusiv dotarea cu echipamente si utilaje. Crearea a 157 locuri de munca permanente la nivelul orasului Ghimbav, in decurs de 18 luni de la finalizarea proiectului, este un alt obiectiv important al acestei initiative. La finalizarea proiectului, peste 26 de IMM vor fi atrase in structura de afaceri si se va putea vorbi despre dezvoltare socio – economica a orasului Ghimbav, prin atragerea de investitii si crearea de noi locuri de munca la nivel local.

sursa: http://regio.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=COMComunicate&eID=1134
tags: fonduri europene, centru afaceri, centru alimentar, fonduri nerambursabile, adr centru, regio, finantare europeana, fonduri structurale

UE si Planul de acțiune pentru IMM-uri

2011-12-07T06:50:00.001-08:00

Succesele pe plan economic ale Europei depind în mare măsură de atingerea potențialului maxim de dezvoltare al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Contribuția IMM-urilor depășește jumătate din totalul valorii adăugate în sectorul întreprinderilor nefinanciare și, în ultimii cinci ani, acestea au oferit 80 % din totalul noilor locuri de muncă din Europa.

Comisia Europeană prezintă astăzi, în cadrul unui plan de acțiune, diversele politici pe care le urmărește cu scopul de a facilita accesul la finanțare al celor 23 de milioane de IMM-uri din Europa și de a contribui semnificativ la creșterea economică .

Măsurile de reglementare și celelalte măsuri propuse au ca scop menținerea fluxului de credite către IMM-uri și îmbunătățirea accesului lor la piețele de capital, prin sporirea vizibilității, pentru investitori, a piețelor și acțiunilor IMM-urilor și prin reducerea sarcinilor administrative și de reglementare. (http://europa.eu/)

HURO/1101 - Lista preliminară a proiectelor selectate spre finanţare

2011-11-23T23:12:00.000-08:00

Secretariatul Tehnic Comun (STC) este în măsură să anunţe că, în urma deciziei luate de către Comitetul Comun de Selecţie (CCS) în data de 20 Octombrie 2011, au fost selectate spre finanţare 144 de propuneri de proiecte din cele 342 depuse în cadrul celei de-a 4-a solicitări de propuneri.

Datorită cererii foarte ridicate de finanţare, realocările bugetare între domeniile de intervenţie pentru 23 proiecte (marcate cu roşu în listă) încă aşteaptă aprobarea finală din partea Comitetului Comun de Monitorizare (CCM), previzionată a fi luată la începutul lunii viitoare.

Notă!

Această listă este informativă; Autoritatea de Management va informa în scris aplicanţii cu privire la decizia finală individuală printr-o Scrisoare Oficială de Notificare. În cazul proiectelor care vor fi admise, scrisoarea va conţine şi informaţii cu privire la valoarea finanţării acordate, la condiţiile de îndeplinit (dacă e cazul) şi la detalii legate de procedurile de contractare.

Lista poate fi consultată aici: http://www.huro-cbc.eu/uploads/editors/file/HURO_1101/HURO1001_List%20of%20selected%20projects.xls
sursa: http://www.huro-cbc.eu/ro/

Calendar al cererilor de proiecte POS MEDIU 07.2011

2011-10-07T14:14:00.000-07:00

CALENDARUL ORIENTATIV AL LANSĂRII DE CERERI DE PROIECTE PENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL MEDIU ÎN LUNA IULIE 2011

Programul Operaţional Sectorial Mediu
Domenii majore de intervenţie
Data estimativă a lansării
(Luna)
Observaţii
Axa prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
1.1. Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
Depunere continuă
În derulare; se finanţează proiecte majore. Până în prezent au fost aprobate 31 proiecte majore, dar şi un proiect nemajor, iar alte 12 proiecte majore se află în pregătire sau în curs de aprobare la AM sau CE.
Axa prioritară 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric
2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor
Depunere continuă
În derulare; se finanţează proiecte majore şi nemajore. Până în prezent au fost aprobate 17 proiecte, iar alte 19 se află în pregătire sau în curs de aprobare la AM. Un proiect major (Timiş) se află în aprobare la CE.
2.2. Reabilitarea zonelor poluate istoric
Depunere continuă
Cele 3 proiecte pilot pentru care au fost elaborate aplicaţii de finanţare prin proiectul PHARE CES (Câmpina, Crângurile, Turda) au fost încheiate contractele de finanţare.
În urma reluării procesului de selecţie a altor situri ce pot intra sub incidenţa cerinţelor POS Mediu - Axa Prioritară 2 - Domeniul major de intervenţie 2, au fost selectate pentru finanţare alte două situri, unul aparţinând Primăriei Târgu-Mureş şi altul Primăriei Turda, proiectele fiind în
2
Programul Operaţional Sectorial Mediu
Domenii majore de intervenţie
Data estimativă a lansării
(Luna)
Observaţii
curs de pregătire.
Axa prioritară 3 - Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare
3.1. Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot)
Depunere continuă
S-au semnat Contracte de Finanţare pentru municipiile Iaşi, Timişoara, Bacău, Botoşani, Focşani şi Oradea. Se află în curs de semnare contractul de finanţare pentru proiectul din municipiul Râmnicu-Vâlcea.
Axa prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii
4.1. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000
Octombrie 2011
(Sesiunea a V-a)
A fost lansată la începutul lunii noiembrie 2010 sesiunea a 4 - a de proiecte, având ca termen de depunere a cererilor de finanţare 3l.03.2011, iar finalizarea evaluării este estimată pentru luna septembrie 2011. Au fost depuse 122 proiecte, din care 7 au fost respinse în faza de admisibilitate, 6 au fost respinse în faza de eligibilitate. În urma reuniunii Comitetelor de Selecţie a Proiectelor din data de 21.06.2011 şi 28.07.2011 au fost aprobate 14 proiecte, au fost respinse 3 proiecte şi alte 7 proiecte se află în revizuire. Restul proiectelor se află în proces de evaluare la Organismele Intermediare POS Mediu.
Axa prioritară 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc
5.1. Protecţia împotriva inundaţiilor
Depunere continuă
Aplicaţia pentru bazinul Prut-Bârlad este
3
Programul Operaţional Sectorial Mediu
Domenii majore de intervenţie
Data estimativă a lansării
(Luna)
Observaţii
transmisă spre aprobare la CE.
Au fost aprobate 10 proiecte pentru finanţarea din această axă prioritară a hărţilor de hazard pentru conformarea cu cerinţele noii directive privind reducerea riscului la inundaţii (abordare la nivel de bazin).
De asemenea, se afla în pregătire mai multe aplicaţii de finanţare pentru investiţii prioritare (no regret measures) în domeniul prevenirii şi diminuării riscului la inundaţii, procesul de selecţie a proiectelor fiind finalizat în acest moment.
Un alt proiect important - WATMAN - pregătit de către beneficiar (ANAR), a fost depus la AM pentru evaluare.
5.2. Reducerea eroziunii costiere
Depunere continuă
Se află în implementare Contractul de finanţare cu ANAR pentru proiectul „Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, Axa prioritară 5 – Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc. Domeniul major de intervenţie 2 – Reducerea eroziunii costiere”. Master Planul zonei costiere este în curs de finalizare şi va fi depus la AM în perioada imediat următoare.
Axa prioritară 6 - Asistenţă Tehnică
4
Programul Operaţional Sectorial Mediu
Domenii majore de intervenţie
Data estimativă a lansării
(Luna)
Observaţii
6.1. Sprijin pentru managementul şi evaluarea POS
Depunere continuă
În derulare
6.2. Sprijin pentru informare şi publicitate
Depunere continuă
În derulare

Investitii Regio de 12 milioane in Harghita

2011-09-30T12:22:00.000-07:00

Investitii Regio de 12 milioane lei pentru dezvoltarea a doua centre urbane din judetul Harghita

30 sep. 2011

Ieri, 29 septembrie 2011, la Toplita si la Miercurea Ciuc au fost semnate contractele de finantare pentru trei proiecte depuse la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru de catre municipalitatile din cele doua orase. Cererile de finantare vizeaza cresterea calitatii vietii locuitorilor din aceste localitati, prin utilizarea eficienta a fondurilor nerambursabile disponibile prin Programul Operational Regional, Axa prioritara 1, sub-domeniul de finantare pentru Centre urbane. Contractele de finantare au fost semnate de catre doamna Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, domnul Simion Cretu, director general ADR Centru si de catre domnii Valentin Simon, viceprimarul municipiului Toplita si Ráduly Róbert Kálmán, primarul municipiului Miercurea Ciuc in prezenta presedintelui Consiliului Judetean Harghita, domnul Csaba Borboly si a reprezentantilor media.

Proiectele de la Toplita semnate ieri sunt cuprinse in cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) al municipiului, document strategic pentru dezvoltarea infrastructurii de transport local, precum si pentru reabilitarea sau modernizarea serviciilor sociale. Valoarea totala a proiectelor semnate de municipalitatea din Toplita este de peste 7,4 milioane lei, din care circa 6 milioane lei sunt sume nerambursabile alocate prin programul REGIO. PIDU Toplita mai include un proiect, aflat in prezent in faza de evaluare.

Prin contractarea proiectului de ”Modernizare centrala termica strada Borsecului si refunctionalizare in centrul social integrat”, se vor finanta lucrari destinate transformarii acestei centrale intr-un centru pentru furnizarea de servicii sociale. In cadrul acestui centru social va functiona un camin pentru persoane varstnice, un birou de consiliere, un centru de zi pentru copii proveniti din medii defavorizate, cantina si cabinet medical. Prin acest proiect vor fi reunite o serie de servicii intr-o singura cladire. Bugetul solicitat ca suma nerambursabila, de peste 4,5 milioane lei, va asigura fondurile necesare pentru a oferi celor 50 de beneficiari directi si intregii populatii de 15.880, in calitate de potentiali beneficiari ai proiectului, mai multe servicii sociale si de sanatate, fara a fi nevoie ca oamenii sa se deplaseze intre mai multe locatii. Prin acest proiect, care se va derula pe o perioada de 24 luni, 6 furnizori privati de servicii sociale vor beneficia de un sediu modern pentru a-si desfasura activitatea si vor fi create 34 de locuri de munca.

Proiectul „Intarirea sigurantei publice prin instalarea de camere de supraveghere” urmareste cresterea calitatii vietii prin asigurarea sigurantei cetatenilor. Prin cele peste 1,4 milioane lei suma nerambursabila, din valoarea totala de 1,87 milioane lei, cererea de finantare si-a propus instalarea camerelor de supraveghere in jurul institutiilor publice (tribunal, prefectura, primarie), a scolilor si in zonele cu grad ridicat de risc. Astfel, se va asigura diminuarea criminalitatii in randul minorilor si tinerilor, prevenirea violentei stradale si combaterea abuzurilor asupra persoanelor cu dizabilitati. Acest proiect, prin care se vor monta 60 de camere de supraveghere si una de monitorizare, se va finaliza in 15 luni.

Proiectul pentru modernizarea spatiilor verzi din centrul municipiului Miercurea Ciuc, completeaza PIDU depus de acest oras. Avand titlul „Program de dezvoltare a infrastructurii publice urbane: modernizarea spatiilor verzi - Parcul Central din Miercurea Ciuc”, cea de-a treia cerere de finantare prin programul Regio a municipalitatii din Miercurea Ciuc, avand o valoare totala de peste 4,2 milioane lei, isi propune o forma de management prudent al peisajului urban. De fapt, edilii doresc dezvoltarea calitativa si cantitativa a spatiilor verzi cu acces public, prin pastrarea in totalitate a vegetatiei existente si adaugarea unor exemplare noi, din specii autohtone aclimatizate in judetul Harghita, pentru a creste factorul ornamental al Parcului Central. Lucrarile, finantate cu suma nerambursabila de 3,3 milioane lei, vor asigura asfaltarea a peste 6600 mp alei, prin folosirea pavajelor diversificate si amplasarea elementelor de mobilier urban, stalpi de iluminat, aranjamente florale. In noul parc, a carui suprafata verde va creste cu 832 metri patrati, se vor amenaja piste pentru biciclisti si o suprafata de 70 mp mobilata cu echipamente pentru fitness in aer liber, destinata atat adolescentilor, cat si persoanelor adulte. Proiectul municipalitatii din Miercurea Ciuc se va derula pe o perioada de un an si va duce la crearea a 50 de locuri de munca temporare si 5 permanente.

„Am completat, prin semnarea acestor proiecte, harta finantarilor nerambursabile prin programul Regio pentru centrele urbane din Regiunea Centru. La finalizarea acestor proiecte, municipiile Miercurea Ciuc, pentru care –au semnat toate contractele din Planul Integrat – si Toplita – pentru care vom semna cat mai curand si ultimul contract - isi vor schimba imaginea, atat pentru localnici, cat si pentru turisti. De acum, municipiul Miercurea Ciuc are pregatite toate conditiile pentru a atrage investitii, pe baza PIDU, deoarece este al doilea in Regiune unde proiectele de dezvoltare urbana, a caror semnare a debutat in decembrie trecut, vor prinde contur si vor sublinia sprijinul de care autoritatile locale beneficiaza prin Programul Operational Regional. Dupa aceste evenimente ne vom concentra munca de echipa si colaborarea dintre institutiile noastre pentru finalizarea cu succes a proiectelor si absorbtia judicioasa a fondurile publice. Toate aceste proiecte vor atrage ulterior alte fonduri, care vor duce la cresterea numarului locurilor de munca si care vor genera venituri sigure, stabilitate sociala si, nu in ultimul rand, prestigiu,” a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.

Cele trei proiecte contractate ieri fac parte din Planurile Integrate de Dezvoltare Urbana ale localitatilor Toplita si Miercurea Ciuc, fiind finantate prin Domeniul 1 - Planuri integrate de dezvoltare urbana, al Programului Operational Regional, subdomeniul Centre urbane. Detalii despre toate contractele de finantare semnate la nivelul Regiunii Centru prin programul Regio, puteti obtine accesand pagina web Regio ADR Centru, link: http://regio.adrcentru.ro/Lista.aspx?t=PORListaProiecte.
sursa: www.regio.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=COMComunicate&eID=1096
tags: fonduri ue, fonduri nerambursabile, regio, investitii, fonduri europene, finantare europeana

Promovarea intereselor energetice ale Uniunii Europene

2011-09-07T03:48:00.000-07:00

O singură voce pentru promovarea intereselor energetice ale Uniunii Europene pe plan extern

Bruxelles, 7 septembrie 2011 – În contextul actual în care piețele energetice mondiale sunt în continuă schimbare, securitatea energetică a UE presupune o coordonare adecvată în interiorul Uniunii și adoptarea unei poziții ferme și solide pe plan extern. Comisia a adoptat astăzi o comunicare pe tema securității aprovizionării cu energie și a cooperării internaționale, în care prezintă pentru prima dată o strategie amplă pentru relațiile externe ale UE în sectorul energiei. Abordarea detaliată de Comisie are în centrul său îmbunătățirea coordonării între statele membre pentru identificarea și realizarea în practică a priorităților clare ale politicii energetice externe.

Comisarul pentru energie, Günther Oettinger, a declarat în legătură cu acest subiect: „Politica energetică a UE a cunoscut progrese reale în ultimii ani. Uniunea trebuie să extindă acum realizările vastei sale piețe energetice interne dincolo de granițele sale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a Europei și a promova parteneriatele internaționale în acest sector.

De aceea, Comisia propune astăzi o abordare coerentă a relațiilor din domeniul energiei cu țările terțe. Aceasta presupune îmbunătățirea coordonării interne, pentru ca UE și statele sale membre să poată acționa împreună și să se exprime cu o singură voce”.

Alături de această comunicare, Comisia a propus o decizie de creare a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale din domeniul energiei încheiate între statele membre și țări terțe.

Procedura de notificare deja aplicabilă acordurilor din sectorul gazelor va fi astfel completată și extinsă la toate formele de energie. Mecanismul va oferi totodată un instrument care va permite schimbul de informații la nivelul UE înainte și după negocierile cu țările terțe. Obiectivul mecanismului propus este de a consolida poziția de negociere a statelor membre în relația cu țările terțe, asigurând totodată securitatea aprovizionării, funcționarea corectă a pieței interne și certitudinea juridică necesară realizării de investiții.
sursa: http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/1005&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en

Fonduri nerambursabile pentru localitatea Sacele

2011-07-21T11:13:00.000-07:00

Centrul de zi pentru copii din localitatea Sacele obtine fonduri europene nerambursabile

Destinatarii proiectului rencent aferent unui nou contract de finantare nerambursabila aduce peste 2,8 milioane lei fonduri nerambursabile Centrului de zi pentru copii aflati in situatii de risc din localitatea Sacele, judetul Brasov, depus de catre Primaria municipiului Sacele in parteneriat cu Fundatia pentru Asistenta Sociala si Tineret, sunt copiii din localitate cu varste cuprinse intre 7 si 17 ani, aflati in situatii de risc social.

Cei 100 de copii ce vor beneficia de activitatile centrului provin din medii dezavantajate unde educatia si ingrijirea sunt deficitare si neglijate, motive pentru care familia nu reuseste sa le ofere stil de viata echilibrat. Proiectul “ Reabilitare cladire Centru de zi pentru copii aflati in situatii de risc“ are o valoare totala de peste 3,56 milioane lei, din care 2,81 milioane lei reprezinta suma solicitata ca finantare nerambursabila, iar 71,92 mii lei reprezinta contributia la cheltuielile eligibile a beneficiarilor proiectului.

Pe perioada celor 10 luni estimate ca fiind necesare pentru implementarea proiectului de fonduri europene nerambursabile, se vor realiza lucrari de reabilitare a cladirii centrului, lucrari de reabilitare si amenajare a terenului de sport, dotarea cu mobilier de exterior, refacerea instalatiilor electrice si a instalatiilor termice. Tot din bugetul proiectului se vor achizitiona echipamente IT si multimedia, echipamente electrocasnice, precum si mobilier de interior.
sursa: ADR CENTRU
tags: fonduri europene, fonduri nerambursagile, finantare nerambursabila

Modernizare străzi în Municipiul Târgu Mureș - Fisa Proiect

2011-05-18T10:50:00.001-07:00

FIȘĂ proiect - „Modernizare străzi în Municipiul Târgu Mureș” - beneficiar UAT Municipiul Târgu Mureș
Nr. cerere de finanţare/ Cod proiect :
C/8/2/2.1/16/29.04.2008 Cod SMIS 1322, Contract nr. 311/05.05.2011
Beneficiar :
Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Targu Mures
Titlul Proiectului :
„Modernizare strazi in Municipiul Tirgu Mures”
Localizarea proiectului :
Jud Mures, Municipiul Targu Mures
Valoarea proiectului :
62.349.899.54 lei
Valoare totală eligibilă
50.042.626,51 lei
Suma solicitată
49.041.773,98 lei, din care :
- din FEDR : 43.286.871,93 lei
- din bugetul naţional : 5.754.902,05lei
Contribuţia proprie la cheltuielile eligibile
3.491.435,17 lei
Durata proiectului :
32 luni (16.05.2011-15.01.2012)
Plati efectuate :
5,297,672.80lei (FEDR + BS)
7,221,661.49 lei (TVA)
5,297,672.80 (Prefinantare acordata)
Indicatori estimati a se realiza :
Denumire
Valoare
Rezultate imediate (directe)
Rezultate induse (indirecte)
Km de drum modernizat
Km de drum semnalizat
Reducerea timpului de parcurgere a oraşului min
12.799
12.799
30

Stadiul proiectului
-Continua lucrarile la toate cele 7 strazi implicate in proiect. Lucrarile au fost sistate in data de 15.12.2010 datorita conditiilor meteo nefavorabile, in conditii de iarna dar au fost reluate in data de 1 aprilie 2011;
- str. Baneasa – lucrarile au fost intrerupte datorita unor probleme care au aparut la canalizare si care au fost realizate de compania Aquaserv. Lucrarile au fost reluate in 1 aprilie 2011.
- str. Podeni – lucrarile sunt realizate in proportie de cca.65% carosabil realizat, dar au fost sistate datorita necesitatii inlocuirii retelelor de apa si canalizare in zona spatiului verde dupa care urmeaza a se executa santurile, accesele la proprietati si trotuarele;
- str. Livezeni – realizat in proportie de 100%. Urmeaza a se monta panoul permanent.
- str. Voinicenilor – realizata in proportie de cca.75%. Urmeaza a se finaliza santurile, caile de acces la proprietati, stratul de uzura de pe carosabil, si montarea semnalizarii rutiere. Acestea urmeaza a se realiza dupa finalizarea lucrarilor Aquaserv;
-str. Mureseni – Lucrarile au fost reluate la data de 1 Mai 2011. Lucrarile sunt realizate in proportie de cca. 45%, partea carosabila. Urmeaza a se realiza ultimul tronson unde a aparut o problema la terenul de fundare constatata dupa sapatura. Asistenta tehnica va implementa solutia gasita cu stabilizarea terenuluui incepand cu luna martie;
- str. Libertatii – realizata in proportie de 100%. Urmeaza a se monta panoul permanent;
- str. Budiului – carosabil realizat in proportie de cca. 75%. Au fost realizate santurile betonate pe tronsonul in lucru, urmand a se finaliza santurile de scurgere a apelor, accese la proprietati si ultimul tronson de drum cu incepere din luna martie;
- S-a realizat semnalizarea rutiera temporara de deviere a traficului pe perioada lucrarilor
- Au fost finalizate lucrarile de semnalizare rutiera pentru strazile Livezeni si Libertatii.

Municipiul Bistriţa îşi face strategie de dezvoltare pe 20 de ani pe bani europeni

2011-05-02T11:15:00.001-07:00

Strategia de dezvoltare a municipiului Bistriţa pe următorii 20 de ani va fi elaborată de primărie în baza unui proiect cu fonduri europene în valoare de peste 500.000 de lei, care include şi schimburi de experienţă cu oraşele înfrăţite.

Proiectul "Elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010 - 2030" a fost lansat vineri, ea urmând să se finalizeze în luna septembrie a acestui an. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Axa prioritară 1, Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice, Domeniul 1.1: Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, Operaţiunea "Strategii de dezvoltare locală". (Portalul National de Administratie)

Proiect REGIO pentru o scoala din Sibiu

2011-04-19T09:01:00.000-07:00

„Acest proiect face parte din programul de dezvoltare a municipiului Sibiu, pe componenta dedicata investitiilor in educatie. Stim ca in oras s-au finalizat lucrarile la Scoala nr. 4, sau la Colegiul „Gheorghe Lazar” si sunt altele in derulare, la scoli, gradinite si la Colegiul „George Baritiu”. Pe de alta parte, prin programul REGIO, judetul Sibiu beneficiaza de finantarea unor proiecte depuse pe toate axele, in valoare totala de circa 360 milioane euro, din care suma nerambursabila solicitata reprezinta peste 254 milioane euro. Pana la inceputul lunii aprilie, ADR Centru a efectuat plati catre beneficiari din judetul Sibiu in valoare de aproape 100 milioane lei. Prin proiectul destinat modernizarii Scolii generale nr. 18, municipiul Sibiu va aduce plus-valoare actului educational si se creeaza premisele implementarii si a celorlalte proiecte care vor obtine finantare in cadrul PIDU, precum si a celor care vor mai fi depuse, pentru dezvoltarea echilibrata a intregii localitati”, a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.

Un numar de 21 contracte de finantare au fost semnate, la nivelul Regiunii Centru pana in prezent, pe Domeniul Major de Interventie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale”, cu exceptia acestui proiect. Prin aceste contracte au fost angajate peste 28 milioane euro pentru reabilitarea scolilor din toate judetele regiunii. Alte 2 proiecte, aflate in faza de precontractare, vor semna in perioada urmatoare contractele de finantare prin care vor primi peste 2 milioane de euro pentru modernizarea si dotarea unitatilor de invatamant.
sursa: http://www.regio.adrcentru.ro

Proiecte si investitii pentru municipiul Roman

2011-03-31T00:56:00.000-07:00

2010 a fost anul marilor proiecte si investitii pentru municipiul Roman

Raportul de activitate pentru anul 2010 prezentat de edilul sef romascan ofera cetatenilor posibilitatea de a cunoaste eforturile intreprinse de administratia locala pentru dezvoltarea municipiului, atragerea de fonduri europene, guvernamentale sau judetene, dar si pentru functionarea aparatului administrativ aflat in slujba comunitatii romascane.

Un capitol prioritar pentru actuala conducere a administratiei romascane a fost conturat in 2010 de investitii, dezvoltarea si intretinerea infrastucturii. În acest sens s-a trecut la obţinerea finanţării şi execuţia Arterei "Roman Est" (strada Cucutei - DJ207A - strada Plopilor), etapa I, între km. 0+000 - km.1+687, la sfîrşitul anului 2010 stadiul lucrărilor atingînd 60% din total, anume: terasamente 100%, strat de formă din nisip 100%, strat de fundaţie din balast 100%, strat de bază inferior din balast stabilizat cu ciment 100%, strat de bază superior din mixturi asfaltice AB1 100%.

Cel mai important proiect, pentru care la finele anului 2010 s-a semnat contractul de finanţare, cu participarea ministrului Elena Udrea, îl reprezintă "Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Roman - Zona de acţiune Centru - Favorit"

Reamintim la acest capitol şi fondurile atrase pentru refacerea celor 11 parcuri din municipiul Roman, investiţie realizată în anul 2010. Proiectul "Amenajarea de spaţii verzi în municipiul Roman" s-a desfăşurat în cadrul Programului Naţional al Fondului de Mediu şi a avut o valoare de 400.000 de lei. (www.administratie.ro)
toata stirea: http://www.administratie.ro/articol.php?id=35773

Finanțarea UE pentru cinematografie

2011-03-17T23:52:00.000-07:00

Finanțarea UE pentru cinematografie: Barroso și Vassiliou se angajează să susțină viitorul program MEDIA

Bruxelles, 17 martie – Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso și comisarul Androulla Vassiliou și-au reafirmat sprijinul ferm pentru fondul MEDIA al Uniunii Europene destinat cinematografiei, în urma unei reuniuni cu realizatori de film care și-au exprimat temerile cu privire la viitorul acestui fond.

Printre cineaști, reprezentând asociația autorilor, realizatorilor și producătorilor, s-au numărat trei laureați ai Palme d'Or la festivalul de la Cannes: Cristian Mungiu (pentru 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, 2007), Théo Angelopoulos (Eternitatea și o zi, 1998) și Costa Gavras (Missing, 1982). Aceștia au prezentat o petiție cu 1 800 de semnături în favoarea menținerii programului MEDIA în cadrul financiar al UE după 2013.

Președintele Barroso a declarat: „Programul MEDIA a avut un rol inestimabil pentru sprijinirea industriei cinematografice europene timp de 20 de ani. Zvonurile conform cărora am avea intenția de a suprima acest program sau de a reduce finanțarea sa sunt complet nefondate. Din contră, preconizăm consolidarea programului în viitor.”

Comisarul Vassiliou a adăugat: „Sprijinul nostru pentru sectorul distribuției, creării și digitizării de filme are rolul de a acoperi un deficit de finanțare și de a promova astfel diversitatea culturală, competitivitatea și crearea de locuri de muncă. În lipsa acestui program, publicul ar vedea mai puține filme europene.”

Programul MEDIA oferă 755 de milioane EUR în sprijinul industriei cinematografice europene în perioada 2007-2013 (1,7 miliarde EUR de la lansarea programului în 1991). Aproape jumătate din finanțare este alocată distribuitorilor care proiectează filme realizate în afara propriei piețe naționale. Aproximativ 20% din totalul acestei finanțări este consacrată dezvoltării – mai precis, concretizării unui proiect de film.

Mâine (18 martie), peste 300 de reprezentanți ai industriei cinematografice, inclusiv Cristian Mungiu și Radu Milhăileanu, un alt cineast român, vor participa la Bruxelles, în clădirea Charlemagne, între orele 09:00-16:00, la o consultare publică privind modul în care programul MEDIA poate răspunde în mod optim provocărilor actuale și viitoare.
sursa: http://europa.eu/

Finantare pentru informatizare a Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud

2011-03-04T00:35:00.000-08:00

Fonduri europene pentru informatizarea Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud

Proiect de informatizare a Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud, semnat de ministrul Comunicaţiilor

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a semnat, joi, la Bistriţa, contractul de finanţare pentru proiectul "Administraţia modernă în slujba cetăţeanului", câştigat de Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud pe Axa prioritară III - "Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public".

Potrivit ministrului, acest proiect a fost selectat, alături de alte 21, dintr-un total de 220 de proiecte depuse şi va fi implementat pe o perioadă de 19 luni. Costul total al proiectului se ridică la peste 2 milioane lei, din care finanţarea nerambursabilă din fonduri europene depăşeşte 1,67 milioane lei.
sursa: http://www.administratie.ro/

Acces simplificat la fondurile UE pentru cercetare și inovare

2011-02-09T23:22:00.000-08:00

Cartea verde a Comisiei propune un „cadru strategic comun”, care combină trei aspecte esențiale:

În primul rând, se pune accentul pe trei obiective care se consolidează reciproc: dotarea UE cu o bază științifică de talie mondială, stimularea competitivității în toate domeniile și soluționarea unor provocări importante precum schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor, securitatea energetică și alimentară, sănătatea și îmbătrânirea populației.

În al doilea rând, se dorește un grad mai mare de atractivitate a fondurilor UE pe care participanții să le poată accesa mai ușor, de exemplu prin intermediul unui punct unic de acces, cu instrumente IT comune, ori prin intermediul unui „ghișeu unic”, unde participanții pot primi consultanță și asistență pe tot parcursul procesului de finanțare.

În plus, Cadrul strategic comun va oferi o serie de instrumente de finanțare mai simple și mai structurate, care vor acoperi întregul lanț al inovării, inclusiv cercetarea de bază, cercetarea aplicată, colaborarea dintre mediul academic și industrie și inovarea la nivelul întreprinderilor.

Se va promova flexibilitatea, pentru a se încuraja diversitatea și implicarea mediului economic. Cei interesați vor putea depune cereri pentru mai multe proiecte distincte, fără a fi nevoiți să furnizeze aceleași informații de mai multe ori.

În al treilea rând, procedurile contabile legate de utilizarea fondurilor primite vor fi mult mai simple și mai coerente; aceasta va include, de exemplu, posibilitatea de a recurge mai frecvent la plățile forfetare.

Simplificarea va facilita și va eficientiza controlul financiar al utilizării banilor contribuabililor europeni. sursa: http://europa.eu/

ADR Centru va continua sa implementeze proiectele demarate

2011-01-28T01:10:00.001-08:00

ADR Centru va continua sa implementeze proiectele demarate in anii anteriori, ce vizeaza domeniul resurselor de energie regenerabila, identificarea unor metode de prevenire a declinului demografic, integrarea firmelor din regiune intr-o retea europeana de parteneriate pentru a-si dezvolta afacerile.

In acest an se vor demara noi proiecte regionale, cu impact semnificativ in cresterea capacitatii actorilor regional de a/si creiona politicile de dezvoltare, in asa fel incat viitoarea strategie de dezvoltare regionala sa aduca plus-valoare regiunii, in beneficiul tuturor locuitorilor.

Actualul program de cercetare al UE (PC7)

2011-01-25T03:02:00.000-08:00

Actualul program de cercetare al UE (PC7) a atras, începând din 2007, peste 40 000 de propuneri din partea comunităţii științifice, aproape 8 000 de proiecte fiind finanţate până în prezent. Sunt implicate aproape toate universităţile europene şi aproximativ 15 % dintre participanţi sunt IMM-uri.

Au fost luate deja mai multe măsuri concrete în direcția simplificării procedurilor, atât înainte, cât şi după lansarea PC7.

În aprilie 2010, Comisia a adoptat o comunicare care prezenta opţiuni de simplificare suplimentare aplicabile deopotrivă actualului cadru legislativ şi, pe termen lung, unei posibile revizuiri a Regulamentului financiar al UE (a se vedea IP/10/472 şi MEMO/10/156). Respectiva comunicare a declanşat o amplă dezbatere între instituţiile UE, precum şi cu multe alte părţi interesate din domeniul cercetării şi inovării.

În acest context, se reamintește de asemenea că propunerea Comisiei privind regulamentul financiar revizuit ale UE oferă soluții de simplificare (cum ar fi eliminarea conturilor purtătoare de dobândă) aplicabile deja în contextul PC7 şi propune măsuri care vor sta la baza unei simplificări mai radicale a următorului program-cadru. Responsabilitatea adoptării acestor măsuri revine acum Consiliului şi Parlamentului European. (http://europa.eu/)

Trei contracte de finantare europeana semnate in septembrie

2010-09-30T07:54:00.000-07:00

Toate cele 3 contracte de finantare semnate in Transilvania de Nord se refera la mediul privat.

In luna septembrie 2010, au fost semnate primele doua contracte de finantare nerambursabila pentru domeniul 4.3. Sprijin pentru dezvoltarea microintreprinderilor.

Primul contract apartine firmei SC CAS Proiect SRL si are tema "Implementarea tehnologiilor de investigare geotehnica neinvazive si nepoluante in activitatea SC CAS Proiect SRL", valoarea totala de 1.391.338,24 lei, valoarea nerambursabila este de 853.080 lei.Al doilea contract apartine microintreprinderii S.C. Smartseed S.R.L. , cu titlul "Bozi.ro - portal de comert electronic in regiunea Nord-Vest", cu valoarea totala de 755.24 lei, suma nerambursabila de 610.400 lei.

De asemenea a fost semnat primul contract pentru domeniul 4.1. Structuri de sprijin a afacerilor de importanta locala si regionala, contract al carui beneficiar este Arc Parc Industrial SRL Dej. Proiectul cu titlul "Dezvoltare Structura de Sprijinire a Afacerilor - Etapa I, Construire Infrastructura: - Cladire pentru Servicii - Cladire pentru Productie si Depozitare" are valoarea totala 19.831.692,54 lei, din care suma nerambursabila este de 15.477.450,08 lei.
sursa: http://www.nord-vest.ro/detaliiNoutatePOR.aspx?nID=175

Relansarea mondială pierde viteză

2010-09-13T02:57:00.000-07:00

Relansarea mondială pierde viteză

O dată cu scăderea sprijinului din partea acumulării de stocuri și a măsurilor de stimulare, relansarea mondială urmează să-și încetinească ritmul în a doua parte a anului, deși o repetare a crizei pare puțin probabilă. În ciuda încetinirii, PIB mondial (fără cel al UE) este așteptat să crească cu aproximativ 5% în 2010, cu un ¼ de punct procentual mai mult decât se anticipa în primăvară.

Este urmarea unei activități economice peste așteptări în primele șase luni din 2010. Din nou, ca și în primăvară, redresarea se anunță inegală, cu creșteri puternice în economiile emergente, dar cu situații încă fragile în unele economii avansate.

Reechilibrarea creșterii în UE în sensul cererii interne

În a doua jumătate a anului, creșterea PIB va slăbi și în UE, pe fondul încetinirii economiei mondiale și al epuizării factorilor temporari care au servit la anclanșarea redresării. Cu toate acestea, impulsul înregistrat în trimestrul al doilea va continua să se facă parțial simțit și în restul anului, ducând la rezultate trimestriale ceva mai bune decât se preconiza în primăvară.

Pentru trimestrul III, se anticipează o majorare a PIB de 0,5% atât pe ansamblul UE, cât și în zona euro, urmată de o creștere de 0,4%, respectiv 0,3%, în ultimul trimestru. Această perspectivă mai favorabilă decât se prevedea este confirmată, printre altele, și de indicatorii climatului economic care anunță o extindere continuă a activității economice în următoarele luni.

În plus, redresarea pare să-și lărgească sfera de acțiune, antrenând mai multe sectoare și componente ale cererii. În particular, în trimestrul II 2010, consumul și investițiile private au contribuit mai mult la PIB decât contribuția cumulată a stocurilor și a exporturilor nete.

Este o reechilibrare încurajatoare, în special pentru a doua parte a anului, când creșterea exporturilor UE ar urma să fie frânată de încetinirea așteptată în mediul extern. Pe de altă parte, piețele financiare, care nu și-au revenit decât parțial după tensiunile din luna mai, sunt încă fragile. (http://europa.eu)

În care stat sunteți acoperit de prevederile UE privind securitatea sociala

2010-08-24T23:07:00.000-07:00

În primul rând, dispozițiile de coordonare stabilesc reguli prin care să se poată decide statul a cărui legislație de securitate socială vi se aplică atunci când situația în care vă aflați implică mai mult de un stat membru. Acest lucru este important atât pentru plata contribuțiilor de securitate socială, cât și pentru dreptul dvs. la prestații și pentru dobândirea drepturilor viitoare de pensie.

Principiile de bază sunt explicate mai jos.

A. Vi se aplică legislația unui singur stat membru într-un moment dat

Acest principiu este valabil pentru toate persoanele cărora li se aplică sau li s-a aplicat legislația unuia sau a mai multor state membre, indiferent de numărul de state implicate. Chiar și persoanelor care sunt angajate în patru sau cinci state membre li se aplică legislația unui singur stat membru într-un moment dat.

B. Dacă lucrați într-un stat membru, vi se aplică legislația statului membru respectiv

Acest principiu se aplică atât angajaților, cât și lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, chiar dacă ei își au reședința pe teritoriul altui stat membru sau dacă societățile lor comerciale sau angajatorii lor sunt situați în alt stat membru.

C. Dacă lucrați în mai mult de un stat membru

În astfel de cazuri, principiul este de a stabili statul cu care aveți cele mai puternice legături.

D. Dacă nu lucrați, vi se aplică legislația statului dumneavoastră

Aceasta se poate aplica în anumite cazuri pentru șomaj de reședință

Proiectul "Fermier pe ecomunicare"

2010-08-20T23:39:00.000-07:00

Managerul RECL Cristineşti, Iulian Radu Darie este de părere că Proiectul „Fermier pe ecomunicare” reprezintă şansa unei informări directe a fermierilor bucovineni despre aceste facilităţi de a obtine fonduri europene nerambursabile.

“Categoric că va fi un proiect util pentru că, la momentul actual, sunt multe fonduri destinate fermierilor dar informarea lor nu este de cea mai bună calitate şi până ce nu se vor face nişte campanii "direct şi la obiect" ca oamenii să cunoască toate posibilităţile de a obţine finanţări pe fonduri europene, n-o să fie accesate fondurile ce le sunt destinate.

Noi deja avem proiecte implementate cu fermierii din comună, am început să lucrăm în această privinţă. Acum, prin proiectul "Fermier pe ecomunicare" sperăm să ne mai îmbunătăţim activitatea de promovare a fondurilor europene destinate fermierilor”, ne-a declarat Iulian Radu Darie. (ecomunitate.ro)

Parteneriat international ADR Centru

2010-07-13T12:26:00.000-07:00

ADR Centru va incepe anul acesta un proiect denumit ENESCOM, in parteneriat cu paisprezece alte regiuni, din 14 tari, si care va presupune implicarea unui buget total de 1.825.877 Euro, fonduri europene.

Derularea acestui larg parteneriat international, destinat eficientizarii energetice europene, presupune implicarea autoritatilor publice locale și crearea de Planuri de Actiune pentru Energie Durabila, ca puncte de plecare pentru angajarea si incurajarea administratorilor locali in a-si realiza propriile planuri pentru a face fata situatiei si provocarilor din domeniul energiei.

Creativitatea, ambitia si conectivitatea cu alte proiecte, accesul la informatii, alaturi de o viziune pozitiva, sunt instrumentele considerate eficace si necesare pentru a putea genera schimbarea mentalitatilor in vederea utilizarii eficiente a resurselor de energie regenerabila.

Localitatile care vor adera la Conventia Primarilor vor fi sprijinite in realizarea Planurilor Strategice de Actiune pentru Energie Durabila (SEAP’s) de catre biroul regional de informare care este activ in Regiunea Centru din luna februarie 2010.

Mai multe informatii despre proiectul ENESCOM puteti obtine la ADR Centru, E-mail: office@adrcentru.ro, persoana de contact Ovidia Tandrau.
sursa: www.adrcentru.ro
tags: fonduri europene, ADR Centru, eficientizarea energiei

Investitorii europeni au nevoie de un mediu de afaceri deschis

2010-07-07T09:31:00.000-07:00

Karel De Gucht, comisar UE pentru comerț, a declarat „Investitorii europeni au nevoie de un mediu de afaceri deschis, solid și previzibil pentru a prospera, iar aceste propuneri au ca scop consolidarea capacității UE de a garanta investitorilor condiții echitabile. Pe termen lung, o politică de investiții globală va menține UE pe prima poziție la nivel mondial în domeniul investițiilor străine directe, va asigura cele mai bune afaceri pentru toate întreprinderile europene, va învigora creșterea economică și va crea locuri de muncă în acest moment crucial.”

Noul pachet de investiții UE pentru stimularea comerțului și pentru fundamentarea drepturilor investitorilor, include două documente: mai întâi, documentul strategic „Către o politică europeană globală în materie de investiții internaționale”, care examinează modul în care politica de investiții poate contribui cel mai bine la o creștere economică inteligentă, durabilă și inclusivă – obiectivele strategiei Europa 2020. În al doilea rând, o propunere de regulament care ar stabili dispozițiile tranzitorii privind acele acorduri bilaterale de investiții pe care țările din UE le-au încheiat cu alte părți din lume înainte de tratatul de la Lisabona. În acest caz, Comisia a oferit certitudine de ordin juridic investitorilor din UE și străini, fără a dăuna abilității UE de a negocia noi tratate de investiții la nivel de UE.(http://europa.eu/)

Fonduri europene in perioada 2007-2009

2010-04-09T01:17:00.000-07:00

Romania a absorbit peste 10% din fondurile europene pentru perioada 2007-2009

Romania a realizat o rata de absorbtie de peste 10% la fonduri europene alocate in perioada 2007-2009, valoarea totala a proiectelor aprobate pentru tara noastra fiind de 8,4 miliarde de euro in acest interval, releva un raport al Comisiei Europene, citat, joi, de Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) din cadrul Guvernului.

In comunicarea "Politica de coeziune: raport strategic pentru anul 2010 privind punerea in aplicare a programelor de finantare pentru perioada 2007-2013" se arata ca Romania a identificat ca principale cauze ale intarzierilor in accesarea fondurilor europene eficienta administrativa redusa, atat la nivelul autoritatilor de management, cat si la cel al beneficiarilor, precum si procesele de reorganizare interna a administratiei publice, aflate in desfasurare. (The Epoch Times Romania)

Fonduri europene pentru un centru de afaceri in Prahova

2010-03-08T04:14:00.000-08:00

CJ Prahova face o investiţie de şase milioane de euro pentru un centru de afaceri

CJ Prahova desfasura până cel tarziu în luna iulie 2012, proiectul "Centru multifuncţional de afaceri", în valoare de 6 mil. EUR, finanţat din fonduri europene nerambursabile în cadrul POR "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - Poli urbani de creştere".

Consiliul Judeţean Prahova este aplicantul proiectului pe fonduri nerambursabile şi va asigura o cofinanţare de 50% din valoarea eligibilă acestuia.

Doru Nechiti, director executiv în cadrul Direcţiei de Integrare Europeană a CJ Prahova, a prezentat participanţilor la dezbaterea cu reprezentanţii mediului de afaceri din judeţ, datele tehnice ale proiectului şi a răspuns întrebărilor venite din partea reprezentanţilor mediului de afaceri prahovean.
sursa: http://www.administratie.ro/articol.php?id=30179

Revenire a ANRMAP asupra notificarii privind contractele de publicitate sau promovare

2010-02-26T05:04:00.000-08:00

Revenire a ANRMAP asupra notificarii privind contractele de publicitate sau promovare

ANRMAP a revenit asupra notificarii privind contractele de publicitate sau promovare care implica fonduri structurale si a explicat ca "Memorandumul Guvernului nr. 398/2010, cu tema:

"Suspendarea incheierii contractelor de publicitate si promovare, vizeaza doar ministerele si structurile subordonate Guvernului si ministerelor."

Fonduri europene la nivelul judetului Alba

2010-02-17T01:28:00.000-08:00

La nivelul judetului Alba s-au depus, pana la suspendarea domeniului, un numar de 9 proiecte ce prevad reabilitarea drumurilor locale.

Prin cele 9 cereri, autoritatile solicita spre finantare europeana nerambusabila suma de 67,12 milioane euro.

Pana in prezent, un numar de 2 cereri de finantare prin fonduri structurale depuse de autoritatile din judet au fost respinse, alte doua cereri au fost aprobate spre finantare si se afla in implementare si doua proiecte mai sunt in evaluare.

Un numar de 2 proiecte au ramas pe lista de rezerva a domeniului urmand a fi finantate in cazul in care vor fi realocate fonduri. (adrcentru.ro)

DEZBATERE PUBLICA PRIVIND DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI BRASOV

2010-02-08T03:20:00.000-08:00

In vederea absorbtiei celor peste 74 milioane euro, fonduri nerambursabile, alocate prin programul REGIO pentru dezvoltarea municipiului Brasov, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru, impreuna cu municipalitatea Brasov, organizeaza o dezbatere publica in data de 9 februarie.

Acest eveniment va avea rolul de a prezenta polul de crestere Brasov, fiind o intalnire intre toti partenerii de la nivel local, regional si national pentru discutarea modului de lucru privind realizarea cu succes a obiectivelor propuse in Planul Integrat de Dezvoltare al polului de crestere Brasov. Manifestarea va avea loc la sala 120 a Consiliului Judetean Brasov, B-dul Eroilor, nr. 5, incepand cu ora 11.00.

Prin intermediul Axei Prioritare 1 – „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere“, a Programului Operational Regional se doreste cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca, prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.

Unul dintre sub-domeniile acestei axe il reprezinta „polii de crestere” nominalizati prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor de crestere si polilor de dezvoltare urbana in care se realizeaza cu prioritate investitii din programele cu finantare comunitara si nationala, cu modificarile si completarile ulterioare. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru a fost desemnat ca si pol de crestere municipiul Brasov si arealul metropolitan aferent.

In cadrul evenimentului care va avea loc marti la Brasov se va prezenta conceptul polului de crestere, rolul coordonatorului de pol, obiectivele Planului Integrat de Dezvoltare ale polului de crestere Brasov si o situatie privind stadiul implementarii Programului Operational Regional la nivelul Regiunii Centru.

Gradul de cunoaştere a instituţiilor europene

2010-01-25T05:41:00.000-08:00

În ultimul deceniu, instituţiile europene au fost din ce în ce mai prezente în viaţa românilor fie prin informaţii depărtate de realităţile lor zilnice, fie prin decizii care le-au afectat direct viaţa. Au atins ele însă un nivel de cunoaştere similar cu cel existent în statele membre de mai multă vreme ale UE ?

Analiza datelor pune în evidenţă trei aspecte. Primul este acela că, în România, dintre instituţiile a căror notorietate a fost măsurată, Parlamentul European ocupă primul loc cu 92%, urmat de Comisia Europeană (cu 81% grad de cunoaştere), Consiliul Uniunii Europene (76%) şi Banca Centrală Europeană (74%).

Cel de-al doilea este că, în general, nu există diferenţe semnificative între nivelurile de notorietate înregistrate de instituţiile europene între România sau statele noi membre ale UE şi media celor 27 de state ale Uniunii Europene. Iar cel de-al treilea aspect demn de remarcat este nivelul semnificativ mai redus al notorietăţii Consiliului Uniunii Europene (66%) în media celor 27 de state decât în noile state membre (74%) sau în România (76%).

Din punct de vedere socio-demografic, există diferenţe în ceea ce priveşte cunoaşterea instituţiilor europene atât în România, cât şi la nivelul celor 27 de state membre.

Aceste diferenţe urmăresc, în linii mari, obiceiurile de consum al informaţiilor politice naţionale şi internaţionale. Pentru că profilul este similar pentru toate instituţiile, vom prezenta în cele ce urmează doar concluziile referitoare la cunoaşterea Comisiei Europene. (sursa: Eurobarometru 72)

Departament Coordonare POL Crestere BRASOV angajeaza ASISTENT

2010-01-13T06:30:00.000-08:00

Concurs pentru ocuparea postului de ASISTENT

Conditii de participare pentru ocuparea postului de Coordonator Pol de Crestere - Brasov

Obiectivul postului:

* Sprijina coordonatorul de pol de crestere in derularea activitatii de elaborare si implementare a planului integrat de dezvoltare a polului de crestere;.

Cerinte Educationale:

* Studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalent, de preferinta intr-unul din domeniile: juridic, socio-uman.

Experienta:

* Experienta anterioara de minim 3 ani in specialitate;
* Experienta in ce priveste politicile UE si implementarea de fonduri europene costituie un avantaj.

Competentele postului:

* Cunostinte socio-economice si geografice referitoare la arealul polului de crestere Brasov;
* Cunostinte de operare calculator.

Abilitati, aptitudini, deprinderi necesare ocuparii postului:

* Capacitatea de a comunica eficient atat in mediul de lucru, cat si cu potentialii beneficiari ai Agentiei;
* Capacitatea de a lucra in echipa, sau de a desfasura activitati pentru indeplinirea atributiilor de serviciu fara a solicita coordonare;
* Capacitatea de a interpreta un volum mare de informatii, de a selecta aspectele esentiale capacitatea de a planifica si de a actiona strategic.

Documentele necesare: Scrisoare de intentie, Curriculum Vitae, Copia carnetului de munca

Concursul va avea 3 sectiuni:

* Verificarea conformitatii administrative, a eligibilitatii documentelor solicitate si selectarea persoanelor care corespund profilului postului ;

* Interviu - cu membrii comisiei de concurs;

* Proba practica de operare pe calculator

Persoanele interesate sunt rugate sa transmita CV – ul, scrisoarea de intentie si copie carnet de munca pana la data de 28.01.2010 orele 13.00 la numarul de fax 0258/818613 sau prin posta la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru din Piata Consiliul Europei nr.32D.

Persoanele selectate in urma evaluarii CV- urilor vor fi contactate in vederea parcurgerii celorlalte etape din cadrul concursului din data de 02.02.2010 orele 11.00 : interviu si proba practica de operare pe calculator .

In vederea desfasurarii interviului participantii vor consulta o bibliografie orientativa specifica domeniului de activitate al postului si a domeniului de dezvoltare regionala.

Cerinte de calificare pentru semnarea unui contract de inchiriere cu AMPOSDRU

2010-01-07T04:29:00.001-08:00

În cazul persoanelor juridice, fiecare document va fi semnat de reprezentantul legal al firmei si stampilat. În cazul în care acestea sunt semnate de o altă persoană, aceasta va prezenta o împuternicire (Formularul 2).

Documentele emise în altă limbă decât româna trebuie să fie însotite de traducerea autorizată în limba română. Toate documentele vor avea, pe lângă semnătură si stampilă, mentionat în clar numele întreg. Atentie, nu se folosesc prescurtări.

Poate fi exclus de la prezenta procedură pentru atribuirea contractului de închiriere imobil, respectiv nu este eligibil, orice ofertant care se află în oricare dintre următoarele situatii:

a) este în stare de faliment ori lichidare, afacerile îi sunt conduse de un administrator judiciar sau activitătile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau este într-o situatie similară cu cele mentionate anterior, reglementată prin lege;

b) face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situatiile prevăzute la lit. a);

c) nu si-a îndeplinit obligatiile de plată a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în tara în care este stabilit;

d) prezintă informatii false sau nu prezintă informatiile solicitate de către autoritatea contractantă, în legătură cu situatia proprie aferentă cazurilor prevăzute la lit. a) - c).

Sprijin pentru OI din cadrul ADR Centru in informarea si publicitatea la nivel regional privind POR 2007 – 2013

2009-12-21T08:33:00.000-08:00

In ultima zi a anului, se incheie proiectul „Sprijin pentru OI din cadrul ADR Centru in informarea si publicitatea la nivel regional privind POR 2007 – 2013”, finantat prin Axa prioritara 6 „Asistenta tehnica”, domeniul major de interventie 6.2, al Programului Operational Regional. Prin acest proiect, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru, in calitate de Organism Intermediar al Programului Operational Regional a organizat, pe parcursul anilor 2007-2009, mai multe activitati de informare si promovare referitoare la obiectivul si oportunitatile de finantare nerambursabila ale programului. Semnat in 11 noiembrie 2008, contractul de finantare a avut un buget total alocat de peste 1,15 milione lei, din care aproape un milion au fost cheltuieli eligibile.

La nivelul Regiunii Centru, toate activitatile de promovare ale Programului Operational Regional au avut la baza Planul de comunicare al Organismului Intermediar din cadrul ADR Centru pentru POR 2007- 2013, plan conceput in concordanta cu Planul national de Comunicare si adaptat la necesitatile regionale.

Planul de Comunicare ce a stat la baza cererii de finantare stabileste obiectivele de impact, modalitatile de realizare a scopului propus, bugetul alocat activitatilor si perioadele de desfasurare, etape necesare pentru a asigura o buna cunoastere a programului si contributiei Uniunii Europene la dezvoltarea Regiunii Centru. Planul de comunicare pentru Programul Operational Regional al Regiunii Centru a fost avizat in aprilie 2008 de catre Autoritatea de Management a POR si aprobat de catre Consiliul pentru Dezvoltare Regional Centru, prin Hotararea nr. 17 din 19 august 2009. Prin activitatile derulate, ADR Centru a urmarit cresterea gradului de absorbtie a fondurilor alocate prin Programul Operational Regional, crearea unei imagini pozitive in randul publicului larg asupra modului de utilizare a fondurilor europene alocate prin REGIO, dar si cunoasterea beneficiilor implementarii politicii de dezvoltare regionala in Romania cu sprijinul Uniunii Europene.

sursa: ADR Centru

Cine poate solicita finantare pentru proiecte de dezvoltare turistica?

2009-12-16T03:01:00.000-08:00

POR a relansat ghidul de finatare pentru "Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare".

Cine poate solicita finantare in cadrul acestei cereri:

a. Unitati administrativ-teritoriale (Autoritati ale administratiei publice locale)
b. Organizatie non-guvernamentala (ONG), inclusiv Asociatii pentru Dezvoltare Intercomunitara
c. Parteneriatele intre :
(1) UAT (APL) si UAT ( APL)
(2) UAT (APL) si ONG-uri
(3) Doua sau mai multe ONG-uri

Valoarea totala a proiectului este cuprinsa intre minim 170.000 si maxim 1.000.000 Lei.
// Cine poate solicita finantare pentru proiecte de dezvoltare turistica? //

Cheltuielile comune in planificarea financiara pe proiecte HURO

2009-12-05T16:08:00.000-08:00

• Pentru realizarea activitatilor comune,

• Principiul partenerului de implementare=
– Responsabilitate fata de corectitudinea achizitiei, în conformitate cu legislatia tarii în cauza,
– Realtie contractuala cu sub-contractorul, verificarea prestatiei,
– Documentarea corespunzatoare a proceselor, declararea cheltuielilor la Controlul de Prim Nivel
– Distribuirea cheltuielilor între parteneri în baza prevederilor cuprinse în Acordul de Parteneriat!

• IMPORTANT! Cheltuiala va fi aprobata si certificata în baza principiului Partenerului de implementare

– De ex.: în cazul în care partenerul de implementare recupereaza TVA, valoarea neta a achizitiei va fi eligibila, deci finantarea care îi revine unui alt partener nu va include si TVA, chiar daca acesta ar fi îndreptatit sa i se ramburseze si TVA-ul!
tags: fonduri structurale, fonduri europene nerambursabile, finantari europene

Achizitia de echipamente in planificarea financiara

2009-12-04T03:15:00.000-08:00

Achizitia de echipamente din fonduri europene

- sunt cheltuieli eligibile daca sunt indispensabile si sunt legate în mod direct de implementarea proiectului,
- apar în bugetul aprobat,
- achizitia a fost efectuata în conformitate cu legislatia achizitiilor publice,
- cheltuieli eligibile:
a. Echipamente legate de implementarea proiectului, de ex.: echipamente de laborator,
b. Echipamente de birou, de ex.: calculatoare, mobilier de birou.

IMPORTANT:
Daca valoarea bunurilor mobile achizitionate depaseste 5000 E, este obligatorie asigurarea acestora!!
~ Achizitia de echipamente in planificarea financiara / fonduri europene ~

Planificarea bugetului in proiecte HURO

2009-12-04T01:21:00.000-08:00

Bugetul trebuie planificat în valori BRUTE daca:
• TVA nu poate fi recuperat sub nicio forma.
• În general organizatia poate recupera TVA-ul, însa pentru proiectul actual nu va recupera TVA.

Bugetul trebuie planificat în valori NETE daca:
• Organizatia va recupera TVA-ul

Bugetul trebuie planificat în Euro!
Va atragem atentia ca în cazul cheltuielilor survenite în moneda nationala, acestea vor fi raportate utilizând rata de schimb a Comisiei Europene valabila în ultima luna a perioadei de raportare (http://ec.europa.eu/budget/inforeuro)!

Cheltuielile trebuie sa fie reale, sa fie justificate si documentate în mod corespunzator.
Va atragem atentia ca bugetele sunt evaluate si din punctul de vedere al eficientei costurilor!

Bugetele totale indicate în Nota Conceptuala nu pot fi crescute decât în situatii foarte bine justificate, când, pe baza recomandarilor Comitetului Comun de Selectie, poate fi crescut cu un procent de 10%.

Realocarea de fonduri între liniile bugetare este posibila în situatii bine argumentate, cu respectarea limitarilor procentuale care se aplica în cazul unor dintre ele. sursa: www.huro-cbc.eu

Principiul Partenerului Lider de Proiect

2009-12-03T00:07:00.000-08:00

Principiul Partenerului Lider de Proiect HURO

Partenerii implicati în proiect vor trebui sa desemneze dintre ei un Partener Lider de Proiect care :
- Va reprezenta legatura dintre program si proiect;
- Va depune proiectul în numele parteneriatului;
- Semneaza contractul de finantare;
- Asigura si raspunde de implementarea eficienta a proiectului;
- Raspunde de transferul finantarii comunitare catre parteneri;
- Raspunde de activitatile administrative si de coordonare;

Partenerii de proiect vor avea urmatoarele responsabilitati :
- Realizarea activitatilor asumate la termenul si calitatea asumata;
- Asigurarea contributiei proprii;
- Cooperarea eficienta cu ceilalti parteneri;
- Semnarea contractului pentru co-finantarea de stat, respectiv îndeplinirea obligatiilor care deriva din acesta;
- Sprijinirea activitatii Liderului de proiect;

sursa: www.huro-cbc.eu

Rolul esential al parteneriatului in elaborarea proiectelor

2009-12-02T10:14:00.000-08:00

- Crearea parteneriatului – fundamentul unui parteneriat corespunzator: interese similare, domenii de activitate, competente similare, crearea unor relatii de munca corespunzatoare;

- Elaborarea proiectului se bazeaza pe consultatii permanente între parteneri; punctul de plecare a unui proiect comun;

- Stabilirea pasilor necesari în vederea atingerii obiectivelor, etapizare, planificarea capacitatilor si resurselor

- Corelarea diferitelor componente

- Elaborarea unui proiect unitar – elementele independente afecteaza calitatea proiectului

- Partenerul transfrontalier nominalizat în Nota Conceptuala nu poate fi modificat!

- Parteneriatul poate fi extins fata de cel prezentat în Nota Conceptuala!!

sursa: www.huro-cbc.eu

Evoluții în sectorul pachetelor de servicii pentru călătorie, la nivel european

2009-11-26T04:28:00.000-08:00

- La nivel mondial, Europa este cea mai mare piață regională a serviciilor de călătorie, cu vânzări de 246 miliarde de euro în 2008. Pachetele tradiționale (oferte de pachete predefinite care conțin mai multe componente, precum transportul și cazarea) reprezintă 40% (98,4 miliarde euro) din piața totală a călătoriilor, în timp ce pachetele dinamice reprezintă 33%, iar alte formule de călătorie, 25% din piață.

- În prezent, majoritatea cetățenilor UE (56% dintre turiștii din UE) își organizează ei înșiși vacanțele , în loc să cumpere pachete turistice predefinite (pachetele turistice tradiționale vizate de directiva privind pachetele de servicii pentru călătorii).

- Un număr din ce în ce mai mare de rezervări este făcut de consumatori care șiau alcătuit propriile pachetele turistice (pachete dinamice) , în care ei înșiși au inclus două sau mai multe servicii, precum zborul și cazarea asigurate de un furnizor sau de furnizori între care există legături comerciale, cum ar fi site-urile internet Opodo sau Expedia sau site-urile internet care oferă pachete împreună cu site-uri partenere. De exemplu, un consumator poate rezerva un zbor online și ulterior poate fi redirecționat către un site internet partener care oferă sejururi hoteliere sau închirieri de automobile.

- Este important de semnalat că rezervările realmente separate în cadrul cărora consumatorii cumpără elemente diferite de la comercianți/site-uri internet diferite care nu sunt afiliate sau nu poartă aceeași marcă comercială nu fac, în general, obiectul reviziei. Aceste „formule de călătorie independente” nu sunt considerate ca aparținând de sectorul pachetelor turistice.

- Numărul consumatorilor care rezervă „pachete dinamice” cunoaște o creștere semnificativă. 23% dintre cetățenii UE au folosit pachete dinamice în ultimii 2 ani, însă această cifră depășește 40% în țări precum Irlanda (46%) sau Suedia (44%) și este, de asemenea, foarte ridicată în țări precum Slovenia (42%) și Italia (36%) . Pentru detalii, a se vedea tabelul 1 din MEMO/09/523 .

- În momentul de față, numeroase pachete dinamice nu fac obiectul protecției UE referitoare la pachetele de servicii pentru călătorii. În consecință, un număr crescând de consumatori care rezervă pachete turistice nu se încadrează în domeniul de aplicare al directivei. Pentru a ilustra amploarea schimbării, în 1997, 98% dintre pasagerii care au zburat din Regatul Unit spre destinații turistice au beneficiat de protecția acordată prin directiva UE privind pachetele de servicii pentru călătorii, în timp ce în 2005, acest număr a scăzut la mai puțin de 50% .

- De asemenea, este clar că, în rândul consumatorilor, există o necunoaștere a faptului că protecția juridică de care beneficiază depinde de modalitatea de achiziționare a formulelor de călătorie, chiar dacă componentele pachetelor de călătorie pot fi identice. 67% dintre consumatorii intervievați care au folosit un „pachet dinamic” neinclus în obiectul directivei au considerat în mod eronat că erau protejați. În medie, un pachet dinamic care nu se desfășoară cum a fost prevăzut înseamnă o pierdere pentru consumator de aproape 600 de euro .

- Peste 50% dintre consumatori sunt de părere că beneficiază de protecție în caz de faliment al unei companii aeriene atunci când achiziționează pachete dinamice sau formule de călătorie independente. Însă, în momentul de față, în numeroase cazuri ei nu sunt protejați.

- Falimentul a devenit o temere puternică pentru consumatori , întrucât, în ultimul timp, riscul insolvabilității a crescut. În perioada noiembrie 2005–septembrie 2008, 29 de companii aeriene au dat faliment 1 . De exemplu, în Franța, în 2008, s-au înregistrat, deopotrivă, 125 de falimente ale operatorilor turistici, care au afectat peste 9 000 de consumatori, în raport cu 95 de falimente în 2006 (care au afectat cu puțin peste 2 500 de consumatori) 2 . Efectele falimentelor asupra turiștilor au variat în funcție de cumpărarea sau nu a biletelor ca parte dintr-un pachet turistic. Întrucât tendințele din sectorul călătoriilor s-au schimbat semnificativ de la adoptarea directivei în 1990, este important în special să se analizeze dacă ar trebui să existe niveluri diferite de protecție împotriva insolvabilității în cazul biletelor de avion vândute într-un pachet și al celor vândute ca produse individuale.
sursa: Uniunea Europeana

Programe de formare in domeniile accesarii si coordonarii proiectelor europene

2009-11-25T00:30:00.000-08:00

Centrul de Resurse Juridice anunta lansarea in luna februarie 2010 a unei serii de programe de formare pentru 180 de functionari publici si personal contractual din 30 de institutii publice (primarii, consilii judetene si Institutii ale Prefectului) din judetele Bacau, Gorj, Mures, Valcea si Calarasi, in domeniile: managementul proiectelor europene si achizitii publice.

Programele de formare sunt organizate in cadrul proiectului "Dezvoltarea competentelor profesionale in cadrul autoritatilor publice locale in domeniile managementului proiectelor si al achizitiilor publice", cofinantat din Fondul Social European, Programul Operational "Dezvoltarea Capacitatii Administrative", axa 1 - Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul major de interventie 3 - Imbunatatirea eficacitatii organizationale.
sursa: Portalul National de Administratie
tot articolul: http://www.administratie.ro/articol.php?id=28682

Proiecte de succes finantate in Transilvania de Nord

2009-11-17T14:20:00.000-08:00

Peste 100 de invitaţi vor participat la lucrările „Forumului Regional al Oportunităţilor Europene, 2009” desfăşurate azi, miercuri, 18 noiembrie, între orele 13,30-17,00 la Expo Transilvania.

Tema forumului va fi „Schimb de bune practici în ceea ce priveşte proiectele de succes finanţate în Transilvania de Nord”.

La deschiderea oficială vor participa: Dl. Firu MOCAN – Subprefectul judeţului Satu Mare, Dl. Cristian BITEA – Subprefectul judeţului Bihor, Dna Emilia MOLDOVAN, şef serviciu integrare europeană – Prefectura judeţului Cluj, reprezentant - Prefectura judeţului Sălaj, Dl. Nicolae BEURAN – Consilierul Preşedintelui CCI Cluj, Dl. Ioan AVRAM - Director Executiv Expo Transilvania şi Dna Lia VALENDORFEAN – Expert PR, ADR Nord-Vest. sursa: Centrul National Transilvania de Nord

Al doilea training pentru jurnalistii din Transilvania de Nord

2009-11-17T11:43:00.000-08:00

Lucrările celui de-al doilea training din 2009 destinat jurnaliştilor din regiune, cu tema „A 20a aniversare a căderii Cortinei de Fier şi a 5a aniversare a extinderii UE cu EU-10”s-au deschis la sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest. Organizatorii sunt Centrul regional EUROPE DIRECT Transilvania de Nord în parteneriat cu ADR Nord-Vest şi Asociaţia Profesioniştilor în Presă Cluj.

Domenii abordate: securitatea în UE, priorităţile de comunicare, descentralizarea în Europa, modernizarea României în context NATO şi UE.

Trainingul a avut loc în perioada 24-25 septembrie.

Programe MECI

2009-11-05T00:51:00.000-08:00

Cadrul European al Calificărilor – Elemente educaţionale adaptate pentru un cadrul previzional al schimbării
Obiectivele proiectului:
- elaborarea unor reglementări legale (profiluri profesionale) conforme cu Cadrul European al Calificărilor;
- evaluare şi proceduri de certificare.

Crearea unor verigi de legătură între Spaţiul European al Învăţământului Superior şi Cadrul European al Calificărilor
Obiectivele proiectului :
- sprijinirea implementării şi dezvoltării Cadrului European al Calificărilor prin intermediul elaborării şi corelării cadrelor naţionale şi sectoriale ale calificărilor, precum şi a sistemelor de calificări;
- elaborarea unor instrumentele de sprijin şi îndrumare, precum şi publicarea unui Jurnal internaţional al cadrelor calificărilor, pentru a asista experţii în domeniu şi factorii interesaţi;
- crearea unei reţele de cooperare între agenţiile/departamentele/autorităţile naţionale responsabile de calificările din învăţământul superior din ţările partenere

Simplificarea normelor de finantare pentru fondurile structurale

2009-10-28T04:33:00.000-07:00

Comisia Europeana și statele membre fac progrese semnificative în simplificarea normelor de finanțare. Erorile pot apărea adesea din cauza normelor complexe incorect înțelese sau aplicate.

Simplificările sunt destinate să reducă formalitățile birocratice fără a slăbi măsurile de control financiar. Printre schimbările recente se numără măsuri pentru a permite utilizarea plăților în rate fixe și sume forfetare în vederea reducerii sarcinii administrative asupra beneficiarilor.

Comisia oferă, de asemenea, formare și orientare autorităților de gestionare responsabile cu administrarea programelor din fonduri structurale. În luna iunie s-a organizat la Bruxelles un seminar important, care va fi urmat, anul acesta, de două sesiuni de formare pentru autoritățile naționale de audit.
tags: UE, Comisia Europeana, fonduri europene, fonduri structurane nerambursabile

Finantarile europene in jurnalismul romanesc

2009-10-22T15:45:00.000-07:00

Probleme semnalate de jurnalisti
- conţinuturile jurnalistice care prezintă traseul fondurilor europene în România au, în continuare, o calitate precară
- informaţiile furnizate sunt incomplete şi nu prezintă situaţii cadru, de context
- investigaţiile jurnalistice au o pondere infimă în întregul proces de mediatizare a universului finanţărilor europene
- jurnaliştii invocă oportunităţile de finanţare externă în analize generale de situaţie, dar nu fac trimiteri explicite la surse concrete .

Recomandări pentru jurnalişti
- specializare (frecventarea unor cursuri de formare şi îndrumare în tematica fondurilor europene)
- comunicare constantă cu autorităţi de management
- prelucrarea informaţiilor primite într-o manieră accesibilă pentru publicul larg, dar într-un cadru logic
- documentare extinsă prin furnizarea de modele şi exemple de succes din alte regiuni UE
- asumarea rolului de facilitator între cetăţeni şi instituţiile care gestionează fonduri comunitare
sursa: proiectul ”Transparenţa fondurilor europene în România”

Fonduri europene pentru primaria Giurgiu

2009-10-20T02:41:00.000-07:00

In aprilie 2008 a fost emisa Decizia de finantare a Comisiei Europene privind proiectul major "Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare In judetul Giurgiu, Romania", care face parte din Programul operational pentru asistenta structurala comunitara prin Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune in conformitate cu obiectivul Convergenta in Romania.

Valoarea totala a proiectului judetean se ridica la 71.576.418 euro fara TVA, din care cofinantarea prin Fondul de coeziune este de 57.812.282 euro (fonduri europene). Valoarea investitiei pentru municipiul Giurgiu atinge 46.759.782 euro fara TVA, din care cofinantare locala este de 851.566 euro. Durata proiectului este 2008-2013, iar beneficiar este operatorul regional recent infiintat, SC Apa Service SA Giurgiu. Coordonatorul implementarii proiectului este Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara "Sanatate asigurata prin apa curata".
tags: fonduri europene, Giurgiu, Fondul European de Dezvoltare Regionala
sursa: www.administratie.ro

Raspunderea Beneficiarului pentru implementarea proiectului

2009-10-07T07:36:00.001-07:00

Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa AMPOSDRU pentru implementarea proiectului, atât pentru acţiunile sau inacţiunile sale, cât şi ale partenerului/partenerilor.

Pe parcursul implementării proiectului, beneficiarul nu poate justifica neîndeplinirea obligaţiilor
contractuale din cauza unuia dintre partenerii implicaţi în proiect sau a unuia dintre subcontractorii săi.

Beneficiarul este singurul responsabil pentru implementarea deplină tuturor activităţilor proiectului.

De asemenea, orice depăşire a capitolelor bugetare din Bugetul aprobat al proiectului va fi în
responsabilitatea Beneficiarului şi va fi acoperită din alte surse decât contribuţia proprie la proiect.

La momentul depunerii cererii de finanţare şi semnării Acordului de Parteneriat, se consideră că
Beneficiarul a obţinut confirmarea implicării partenerilor pentru derularea activităţilor propuse, cel puţin până la finalizarea proiectului.

În plus, decizia de acordare a finanţării a fost luată şi pe baza evaluării capacităţii operaţionale şi financiare a consorţiului ca întreg şi nu pentru fiecare membru în parte.

Posturi vacante de Consilier si Asistent Coordonator Pol de Crestere

2009-10-02T14:03:00.000-07:00

Bibliografia aferenta concursului pentru ocuparea posturilor vacante de Consilier si Asistent Coordonator Pol de Crestere Constanta, din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est

- 19 octombrie 2009 - Bibliografie:

1. Legea nr. 315 / 2004 privind dezvoltarea regionala in Romania, cu modificarile si
completarile ulterioare;
2. Legea administratiei publice locale, nr. 215 / 23 aprilie 2001 (MO nr. 204 / 23.04. 2001),
cu modificarile si completarile ulterioare;
3. H.G. nr. 457 / 2008 privind cadrul institutional de coordonare si gestionare a
instrumentelor structurale;
4. H.G. nr. 1383 / 2008 privind modificarea HG nr. 764/2007 pentru aprobarea constituirii
comitetelor regionale de evaluare strategica si corelare si a Regulamentului cadru de
organizare si functionare a acestora;
5. H.G. nr. 998 / 2008 pentru desemnarea polilor na4ionali de crestere în care se realizează
cu prioritate investi4ii din programele cu finan4are comunitară si na4ională, cu modificarile
si completarile ulterioare;
6. REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de stabilire a
unor dispozi4ii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European si Fondul de Coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, cu
modificarile si completarile ulterioare;
7. REGULAMENTUL (CE) NR. 1080/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN =I AL
CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională si de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
8. REGULAMENTUL COMISIEI (CE) Nr 1828/2006 din 8 decembrie 2006 privind stabilirea
regulilor pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1083/2006 care
stipulează prevederile generale ale Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
Social European si Fondul de Coeziune si a Regulamentului Nr 1080/2006 al Parlamentului
European si al Consiliului asupra Fondului European de Dezvoltare Regională.
9. Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013
10. Planul National de Dezvoltare 2007-2013
11. Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013 al Regiunii Sud-Est
12. Programul Operational Regional 2007-2013
13. Documentul Cadru de Implementare pentru POR – Axa Prioritara 1 (inclusiv Anexa 1)
Nota :
• Materialele de documentare pentru punctele 9, 10, 11, 12 si 13 pot fi
gasite pe site-urile: www.adrse.ro, www.inforegio.ro.
sursa: http://www.adrse.ro/

Proiectul "Cooperarea internaţională în domeniul gestionării frontierelor prin formarea formatorilor"

2009-09-27T23:14:00.000-07:00

Pe data de 23 septembrie 2009, a avut loc lansarea proiectului „Cooperarea Internaţională în domeniul gestionării frontierelor prin formarea formatorilor”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din bugetul de asistenţă oficială pentru dezvoltare. Partenerii MAE în realizarea acestui proiect sunt Organizaţia Internaţională pentru Migraţie – Misiunea România şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, reprezentat de Inspectoratul general al Poliţiei de Frontieră prin Şcoala de Formare Iniţială şi Continuă a Poliţiei de Frontieră – Iaşi.

Prin finanţarea acestui proiect, MAE contribuie la consolidarea dialogului şi cooperării în domeniul gestionării şi securităţii frontierelor cu state partenere ale Uniunii Europene. Prin politica sa de dezvoltare, România urmăreşte să răspundă provocărilor actuale prin proiecte relevante pentru statele cărora se adresează. Proiectul „Cooperarea internaţională în domeniul gestionării frontierelor prin formarea formatorilor” este primul program realizat de România în domeniul gestionării frontierelor cu o arie de adresare atât de largă, la el fiind invitate să participe state din Asia şi Europa.

Cu ocazia lansării proiectului, Doru Costea, secretar de stat pentru afaceri globale în cadrul MAE, a declarat: „După o perioadă de timp îndelungată în care România a beneficiat de asistenţa oferită de alte state şi organisme internaţionale, prin oferirea de asistenţă pentru dezvoltare, România împărtăşeşte experienţa acumulată în construcţia instituţională. Prin proiectele pentru dezvoltare pe care le finanţează, România răspunde obligaţiilor de donator asumate ca stat membru al Uniunii Europene”.

La eveniment au participat reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, instituţiilor guvernamentale, mass-media din România.
sursa: Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare

Implementare a unui proiect finantat prin fonduri europene

2009-09-25T13:53:00.000-07:00

„In procesul de implementare a unui proiect finantat prin fonduri nerambursabile intervin diversi factori care ingreuneaza de obicei lucrarile, umani, de mediu sau birocratici.

Insa beneficiarii, prin proiectele elaborate si contractate, se obliga sa respecte termenele de livrare, indicatorii estimati si un grafic de activitati. Pe masura ce evolueaza lucrarile, expertii ADR Centru efectueaza vizite la fata locului si rapoarte de progres, se fac plati in urma analizei documentelor si se ramburseaza banii.

Fiecare indicator stabilit in proiect trebuie atins pentru a putea fi efectuata plata integrala a proiectului.

De aceea, autoritatile care au deja experienta in derularea proiectelor din alte cereri de finantare, incearca sa estimeze corect timpul, sursele si impedimentele care se pot ivi.

Nu e usor, e drept, dar sunt totusi fonduri nerambursabile si controlul destinatiei acestora este foarte normal” a declarat Simion Cretu, director general ADR Centru.
adrcentru.ro

Training pentru jurnalistii din Transilvania de Nord

2009-09-22T01:29:00.000-07:00

„A 20a aniversare a caderii Cortinei de Fier si a 5a aniversare a extinderii UE cu EU-10”.

Trainingul are loc in perioada 24-25 septembrie la sediul ADR Nord-Vest din Cluj-Napoca.

Trainingul abordeaza evolutia intre 1989-2009 si viziunea pana in 2029 in ceea ce priveste: securitatea in UE, prioritatile de comunicare, descentralizarea in Europa, beneficiile procesului de extindere pentru vechile State Membre EU-15, avantajele concrete ale aderarii pentru cetatenii EU-12, sustinerea pentru continuarea extinderii s.a.

Printre VIP-urile invitate in calitate de lectori se numara: Emil HUREZEANU, analist politic, Iulian FOTA, consilier prezidential, seful Departamentului Securitatii Nationale, Marius OPREA, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Marian VOICU, realizator de emisiuni TVR, Peter ECKSTEIN KOVACS, consilier prezidential, seful Departamentului pentru Minoritati.

Mass-media clujeana este si ea prezenta: redactorul Radio Cluj Cristian Ivanes prezinta o expozitie foto documentar intitulata „Istoria caderii Zidului Berlinului in imagini”.
sursa: www.nord-vest.ro

Finantare europeana pentru promovarea resurselor de roci ornamentale din Severin

2009-09-18T22:53:00.000-07:00

Finalizarea proiectului "Promovarea resurselor de roci ornamentale din Banatul Montan" a fost marcata vineri printr-o sedinta desfasurata la Palatul Administrativ din Resita.

Proiectul Consiliului Judetean Caras-Severin s-a derulat prin Programul de Vecinatate Romania - Serbia 2004-2006, partenerul sarb fiind Municipalitatea Varset.

Valoarea proiectului este de 46.980 euro, din care 41.980 euro reprezinta finantare europeana, diferenta de 5.000 euro fiind contributia proprie a Consiliului Judetean Caras-Severin.

Solutii alternative de finantare pentru redresarea economica

2009-09-18T07:09:00.000-07:00

Presedintele Traian Basescu a participat, joi, la Bruxelles la reuniunea informala a sefilor de stat si de guvern din statele membre ale UE, in cadrul careia, facand referire la situatia specifica a Romaniei, a subliniat necesitatea identificarii unor solutii alternative de finantare, care sa asigure redresarea economica, a informat Administratia Prezidentiala.

Principala tema a Consiliului European extraordinar a fost actiunea Uniunii Europene pentru depasirea actualei crize financiare si economice, scopul reuniunii fiind acela de a se agrea principiile unei pozitii comune pentru negocierile in cadrul urmatoarei sesiuni a Summit-ului G20 (Pittsburgh, 24-25 septembrie).
tags: fonduri europene, finantare nerambursabila, UE
sursa: The Epoch Times, www.epochtimes-romania.com

Reabilitarea unui drum cu bani UE, la Agnita

2009-09-08T03:01:00.000-07:00

Contractul de finantare nerambursabila pentru reabilitarea si modernizarea arterei principale din orasul Agnita, cu sase milioane de euro, va fi semnat marti, la primaria din orasul sibian.

Acesta este cel mai mare buget din Romania pentru o reabilitare de drum prin Programul Operational Regional. Proiectul "Reabilitarea si modernizarea arterei principale a orasului Agnita" reprezinta cea mai mare investitie din Agnita din ultimii 20 de ani. Agnita este cel de al treilea oras din tara care isi reabiliteaza drumurile prin Programul Operational Regional.

In judetul Sibiu, Agnita este singura localitate care a castigat o asemenea finantare. Celelalte doua proiecte au fost realizate de Consiliul Judetean si vizeaza drumuri judetene. Finantarea de sase milioane euro (reprezentand 25,5 milioane lei) reprezinta intregul buget orasului Agnita pe patru ani. Proiectul a avut, initial, 1.200 de file. Impreuna cu proiectul tehnic si clarificarile din fiecare etapa, depaseste astazi 2.500 de file pentru fiecare exemplar, conform datelor puse la dispozitie de primaria locala.
sursa: www.administratie.ro

"Avans" - dictionar de fonduri europene

2009-09-04T06:28:00.000-07:00

Avans - sumele transferate din fonduri externe nerambursabile aferente Mecanismului Financiar SEE către promotorii de proiecte alţii decât cei prevăzuţi la art. 6, alin. (1), lit. a),în stadiul iniţial pentru susţinerea începerii derulării proiectelor, în condiţiile prevăzute în Memorandumul de înţelegere pentru implementarea mecanismului financiar SEE 2004 - 2009 dintre guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein, Guvernul Norvegiei şi Guvernul României şi în contractul de implementare,în vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectelor finanţate în cadrul Mecanismului Financiar SEE.
~ "Avans" - dictionar de fonduri europene ~

Fondurile externe nerambursabile acordate prin Mecanismul Financiar SEE

2009-09-02T23:55:00.000-07:00

Art. 5 – (1) Mecanismul Financiar SEE finanţează următoarele tipuri de asistenţă financiară nerambursabilă, aşa cum sunt definite prin ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr.2363/2007:
a) Proiecte individuale;
b) Fondul pentru ONG-uri;
c) Fondul pentru sprijinirea cooperării între şcoli/burse de şcolarizare;
d) Asistenţă tehnică pentru Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de Punct Naţional de Contact.

(2) Sumele aferente tipurilor de asistenţă financiară nerambursabilă acordate de Oficiul Mecanismului Financiar în cadrul Mecanismului Financiar SEE, prevăzute la alin. (1) lit. a), c)şi d) se primesc de Autoritatea de Certificare şi Plată şi se transferă Oficiului de Plăţi şi Contractare Phare în vederea rambursării cheltuielilor eligibile în:
a) conturile de venituri ale bugetelor din care au fost finanţate proiectele respective, în cazul promotorilor de proiecte prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. a) şi lit. c);
b) conturile de disponibilităţi prin care se gestionează bugetele de venituri şi cheltuieli ale promotorilor de proiecte prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. b), lit. d) şi lit. e);

(3) Transferul sumelor de la Autoritatea de Certificare şi Plată către Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare, precum şi plăţile efectuate de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare în conturile promotorilor de proiecte, deschise la bănci comerciale şi/sau în sistemul Trezoreriei Statului, se efectuează în lei, în cazul tipurilor de asistenţă financiară nerambursabilă prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi d).

(4) Sumele aferente tipului de asistenţă financiară nerambursabilă acordată în cadrul
Mecanismului Financiar SEE, prevăzut la alin. (1) lit. b), se transferă în euro direct de către Oficiul Mecanismului Financiar în contul Administratorului Fondului pentru ONG-uri şi se utilizează conform acordului încheiat între Comitetul Mecanismului Financiar şi Administratorului Fondului pentru ONG-uri.

(5) Pentru derularea operaţiunilor financiare aferente proiectelor finanţate în cadrul
Mecanismului Financiar SEE, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, în calitate de promotori de proiecte, au obligaţia să deschidă conturi în sistemul Trezoreriei Statului, conform prevederilor legale în vigoare. Celelalte categorii de promotori de proiecte pot opta pentru deschiderea acestor conturi în sistemul Trezoreriei Statului sau în bănci comerciale. (proiect OG, partial)

Proiecte POR in Bistrita-Nasaud si Bihor

2009-08-28T14:16:00.000-07:00

Judetul Bistrita-Nasaud: 7 septembrie 2009, ora 12,30 – Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud, Sala de sedinte:

- Pentru reprezentantii presei din Cluj, plecarea se va face la ora 7 de la sediul ADR Nord-Vest, strada Sextil Puscariu nr. 2.
- Reprezentantii presei din Bistrita sunt asteptati in sala de sedinte a Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, la ora 12,30

Judetul Bihor: 10 septembrie 2009, ora 12,30 – Primaria Oradea – Sala „Traian Mosoiu”
- Pentru reprezentantii presei din Cluj, plecarea se va face la ora 6,30, de la sediul ADR Nord-Vest, strada Sextil Puscariu nr. 2.
- Reprezentantii presei din Oradea sunt asteptati la ora 12,30, la Primaria Oradea – Sala „Traian Mosoiu”

ADR Nord-Vest va asigura transportul pentru reprezentantii mass-media regionala si nationala, locati in Cluj-Napoca, si care doresc sa participe la aceste vizite de

Se asteapta confirmari pe e-mail andreea.atanasiu@nord-vest.ro sau pe mobil 0755 777012.
Vizitele de studiu pentru judetele Maramures, Salaj si Cluj vor fi programate in perioada imediat urmatoare si vor fi anuntate in timp util.
studiu. sursa: POR N-V

Stadiul derulării componentei feroviare a Proiectului Sectorial de Sprijinire a Transporturilor

2009-08-26T01:13:00.000-07:00

Până la data de 31.05.2009 s-au semnat în total 82 de contracte pentru execuţie de lucrări, achiziţie de bunuri şi servicii de proiectare aferente liniilor de cale ferată, în valoare totală a fondurilor de de 35.596.143,95 echivalent USD, din care:

- 20 de contracte, în valoare de 4.283.528,50 echivalent USD, au fost finalizate şi achitate integral;
- 62 de contracte în valoare de 31.312.615,45 USD echivalent, se află în derulare şi sunt achitate parţial.

În cursul lunii mai s-a primit de la Bancă refuzul privind demararea procedurilor de achiziţie pentru: - „Şină tip 49E1 şi 60E1 tratată termic”, valoare estimată 10.043.000 USD

- „Reparaţie pod linie CF Piatra Olt - Podu Olt, fir II, km 300+744”, valoare estimată 3.719.000 USD.

Acest refuz a fost motivat de imposibilitatea încadrării procedurilor de achiziţie şi derulare a contractelor în termenul de finalizare a Proiectului Sectorial de Sprijinire a Transporturilor prin fonduri europene - 31.12.2009 -.

Având în vedere că există deja semnate proiecte tehnice care permit demararea achiziţiei pentru lucrările aferente acestora, suma rămasă neutilizată va fi redistribuită în acest sens, după acceptul Băncii.

În cursul lunii iunie se vor semna 5 contracte de achiziţe bunuri şi execuţie lucrări cu o valoare estimativă de 6.000.000 USD, urmând ca în perioada următoare să se demareze procedurile de achiziţie pentru 20 de obiective, în valoare estimativă de 7.100.000 USD, din Planul de Mentenanţă „Program de întreţinere a infrastructurii feroviare aferent anului 2009”, transmis către finanţatorul fondurilor europene şi aprobat pentru finanţare conform scrisorii Băncii Mondiale datată 30 aprilie 2009 şi transmisă prin adresa MTI nr. 40/2079/20.05.2009.

Valoarea cumulată a plăţilor efectuate din componenta feroviară a împrumutului BIRD 4842-RO până la data de 31.05.2009 este de 12.160.036,88 USD.

Astfel, până la data de 31.05.2009 au fost efectuate plăţi din împrumut în valoare
de 51.505.170,47 USD echivalent. sursa: mfinante.ro

Coordonator al polului de crestere Iasi

2009-07-23T14:42:00.000-07:00

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est ORGANIZEAZA CONCURS in data de 31 iulie 2009, orele 10:00, la sediul sau din Piatra Neamt, str. Lt. Draghescu, nr. 9, jud. Neamt, pentru ocuparea postului vacant de Coordonator al polului de crestere Iasi.

Conditiile ce trebuie indeplinite de catre candidati:

a. sa aiba studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalent, de preferinta intr-unul din domeniile: economic, tehnic, urbanism, juridic

b. cunostinte socio-economice si geografice referitoare la arealul municipiului Iasi

c. experienta anterioara de minim 3 ani in management de proiect (candidatul va trebui sa faca dovada participarii sale in cadrul unor proiecte de investitii publice in infrastructura)

d. experienta anterioara de minim 3 ani in colaborarea profesionala cu administratia publica locala

e. sa aiba cunostinte de operare pe calculator;

f. sa aiba experienta de lucru in planificarea strategica si cunostinte in domeniul managementului riscului

g. sa aiba abilitati de comunicare (verbala si scrisa), negociere si mediere

Persoanele interesate vor depune la sediul agentiei, pana la data de 29 iulie 2009, orele 14:00, un dosar care va cuprinde: cerere de inscriere la concurs, CV (format european – detaliat), copii ale diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectuarea unor specializari, copie dupa actul de identitate, cazier judiciar, copie dupa carnetul de munca sau adeverinta care sa ateste vechimea in munca.
sursa: ADRNE, 23 iulie 2009

STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE

2009-04-09T15:19:00.000-07:00

STRATEGIA INTEGRATA
DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE
din perspectiva Invatarii pe parcursul intregii vieti

2009-2020 - PROIECT

~ CUPRINS ~

1. Introducere

2. Cadrul strategic general

3. Situatia curenta a resurselor umane din Romania
3.1 Situatia demografica
3.1.1. Viziune de ansamblu
3.1.2. Aspecte problematice
3.2 Situatia educatiei si formarii profesionalenitiale
3.2.1. Viziune de ansamblu
3.2.2. Invatamantul preuniversitar
3.2.2.1. Aspecte problematice
3.2.3. Invatamantul superior
3.2.3.1. Aspecte problematice
3.2.4. Educatia adultilor
3.2.4.1. Aspecte problematice
3.2.5. Viziune integratoare
3.3. Situatia ocuparii fortei de munca
3.3.1. Viziune de ansamblu
3.3.2. Masuri de ocupare a fortei de munca
3.3.2.1. Aspecte problematice
3.3.3. Formarea Profesionala Continua
3.3.3.1 Aspecte problematice
3.3.4. Viziune integratoare
3.4. Situatia incluziunii sociale
3.4.1. Viziune de ansamblu
3.4.2. Grupuri dezavantajate
3.4.2.1. Aspecte problematice
3.4.3. Servicii sociale
3.4.3.1. Aspecte problematice
3.4.4. Viziune integratoare

4. Strategia
4.1. Obiectiv General
4.2. Obiective specifice
4.2.1. InTelegerea mai buna a nevoilor reale si directiilor de dezvoltare a resurselor umane
4.2.1.1. Studierea temeinica si continua a pietei muncii
4.2.1.2. Intelegerea nevoilor pietei muncii
4.2.2. Educatie si formare initiala de calitate pentru toti
4.2.2.1. Educatia de baza pentru toti
4.2.2.2. Formarea profesionala initiala de calitate
4.2.3. Stimularea cresterii cererii pentru dezvoltarea resurselor umane
4.2.3.1. Cresterea preocuparii pentru dezvoltarea resurselor umane
4.2.3.2. Proiectarea programelor de formare
4.2.3.3. Crearea unei culturi a invatarii pe parcursul intregii vieti
4.2.3.4. Optiune si flexibilitate In alegerea calificarilor si a metodelor de evaluare pentru certificarea acestora
4.2.3.5. Sprijinirea Invatarii prin stimulente financiare adecvate
4.2.3.6. Recunoasterea beneficiilor Invatarii
4.2.4. Ajustarea ofertei pentru dezvoltarea resurselor umane
4.2.4.1. Cresterea calitatii seviciilor de informare, consiliere si orientare
4.2.4.2 Imbunatatirea accesului la servicii si oportunitati de Invatare de calitate
4.2.4.3. Promovarea si Imbunatatirea politicilor de DRU In cadrul organizatiilor
4.2.4.4. Cresterea flexibilitatii oportunitatilor de formare si Invatare
4.2.4.5. Cresterea relevantei educatiei si formarii continue
4.2.4.6. Certificarea competentelor reale
4.2.4.7. Asigurarea calitatii ofertei
4.2.5 Valorificarea competentelor si potentialului fiecaruia pe piata muncii
4.2.5.1. Valorificarea potentialului fiecarui individ si Imbunatatirea competentelor sale
4.2.5.2. Promovarea oportunitatilor egale
4.2.5.3. Dezvoltarea unui sistem adecvat de protectie sociala

5. Implementarea si raportarea Indeplinirii strategiei
5.1. Consolidarea institutionala
5.2. Monitorizarea si evaluarea strategiei
5.3. Surse de Finantare

6. Concluzii
Lista abrevierilor
sursa: www.fseromania.ro

1. Introducere

2009-04-09T15:17:00.000-07:00

In cadrul Consiliului European de Primavara din 2005, Sefii de Stat si Guvern ai Statelor Membre ale Uniunii Europene au relansat Strategia Lisabona prin focalizarea acesteia pe crestere economica si locuri de munca. De asemenea,strategia Lisabona a fost reorganizata In cicluri de trei ani si au fost delimitate cu mai multa claritate reformele care trebuie sa aiba loc la nivelul Statelor Membre si cele care vor avea loc la nivel Comunitar. Consiliul a aprobat cu aceasta ocazie si un set de Linii Directoare Integrate pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008, ca unul dintre instrumentele de implementare a Strategiei Lisabona. In decembrie 2007, au fost comunicate Liniile Directoare Integrate pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2008-20102, care au menirea de a Indruma Statele Membre In implementarea reformelor naTionale, prin intermediul Programelor NaTionale de Reforma.

Ca urmare a examinarii Programelor Nationale de Reforma, se arata atat In Raportul
de Progres Anua cat si In Rapoartele Comune de Evaluare, ca Statele Membre vor trebui sa continue eforturile In trei directii prioritare:
- atragerea si menTinerea In ocupare a unui numar cat mai mare de persoane, cresterea ofertei de forta de munca si modernizarea sistemelor de protectiesociala;
- Imbunatatirea adaptabilitatii lucratorilor si intreprinderilor;
- cresterea investitiilor In capitalul uman pentru o mai buna educaTie si formare.

De asemenea, Comisia Europeana a transmis un comunicat privind necesitatea relansarii cadrului strategic privind Cooperarea Europeana In educatie si formare subliniind ca relansarea Strategiei Lisabona nu poate fi realizata decat pe baza cresterii nivelului de pregatire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educaTie si formare. Nivelul cunostinTelor, deprinderilor si al competenTelor determina capacitatea unei persoane de a avea succes pe piaTa muncii si de a participa activ In societate. Un nivel cat mai Inalt al acestora este de asemenea de o importanTa majora atat pentru o mai buna coeziune sociala cat si pentru cresterea capacitaTii inovative si a competitivitaTii intreprinderilor si a economiei pe ansamblu.

In plus, pentru o mai buna potrivire cu nevoile curente si viitoare ale pieTei muncii, este necesara atat o ImbunataTire a nivelului cunostinTelor, deprinderilor si competenTelor resurselor umane, cat si dezvoltarea capacitaTii de previzionare si elaborare de politici care sa raspunda schimbarilor de pe piaTa muncii. Pentru a putea adapta continuu competenTele indivizilor la nevoile si dinamica pieTei muncii, sunt esenTiale competenTele de baza, transversale, dobandite Inca din educaTia si formarea iniTiala, ce Ii permit adultului sa acumuleze si sa-si actualizeze continuu cunostinTele si competenTele, prin InvaTare pe parcursul Intregii vieti.

Drept urmare a acestor considerente, precum si pe baza unui amplu proces de consultare, Comisia Europeana a propus axarea Cooperarii Europene In educaTie si formare pe patru direcTii strategice:
- punerea In aplicare a InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi;
- ImbunataTirea calitaTii, a eficienTei si a rezultatelor sistemelor de educaTie si formare;
- promovarea echitaTii si cetaTeniei active;
- cresterea inovaTiei si creativitaTii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educaTie si formare.

Consiliul European de Primavara din 2008 a solicitat Statelor Membre sa Intreprinda
acTiuni concrete pentru a reduce substanTial numarului analfabeTilor funcTionali si a
celor care abandoneaza timpuriu scoala, sa ImbunataTeasca nivelul de cunostinTe, competenTe si abilitaTi al persoanelor migrante sau aparTinand grupurilor dezavantajate, de a atrage mai mulTi adulTi In educaTie si formare si de a facilita mobilitatea geografica si ocupaTionala.

Pentru a sprijini Statele Membre In a-i mobiliza pe cei care pot sa lucreze si a-i sprijini pe cei care nu pot, Comisia Europeana a propus o strategie holistica privind incluziunea sociala activa. O astfel de strategie ar putea contribui la atingerea unuia dintre obiectivele Strategiei Lisabona, si anume eradicarea saraciei, problema cu care Inca se confrunta Uniunea Europeana. Principiile care stau la baza acestei strategii vizeaza urmatoarele direcTii de acTiune:
- asigurarea unui nivel al veniturilor care sa conduca la evitarea excluziunii sociale;
- dezvoltarea unor punTi de legatura cu piaTa muncii;
- asigurarea de legaturi pentru un acces mai bun la servicii de calitate.

In sfarsit, prin Liniile Directoare Strategice pentru Coeziune Economica, Sociala si Teritoriala 2007-2013, Statele Membre sunt chemate sa sprijine politica de coeziune prin concentrarea eforturilor si resurselor In trei direcTii prioritare:
- ImbunataTirea atractivitaTii Statelor Membre, a regiunilor si oraselor prin ImbunataTirea accesibilitaTii, asigurand servicii de un nivel si o calitate adecvata, si conservand In acelasi timp mediul Inconjurator;
- Incurajarea inovaTiei, antreprenoriatului si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere prin capacitatea de cercetare si inovare, incluzand noile tehnologii ale informaTiei si comunicaTiilor; si
- crearea de locuri de munca mai multe si mai bune prin sporirea accesului la ocupare si activitate antreprenoriala, ImbunataTirea adaptabilitaTii lucratorilor si intreprinderilor si sporirea investiTiilor In capitalul uman.

In vederea promovarii condiTiilor necesare pentru crestere economica si ocuparea forTei de munca, si a Intaririi factorilor care sa conduca la o convergenTa reala a Statelor Membre mai puTin dezvoltate, a fost stabilit un set de trei obiective: ConvergenTa, Competitivitate si Ocupare Regionala, si Cooperare Teritoriala Europeana, la a caror Indeplinire contribuie un ansamblu de Fonduri Structurale si de Coeziune, dupa cum urmeaza:

ConvergenTa FEDER FSE Fondul de Coeziune
Competitivitate si Ocupare Regionala FEDER FSE
Cooperare Teritoriala Europeana FEDER
In privinTa Romaniei, In cadrul Raportului comun de evaluare a Programului NaTional
de Reforme8 se recomanda punerea In aplicare a unor programe integrate In vederea cresterii gradului de ocupare a forTei de munca, a ratei de activitate si a nivelului de productivitate, In special prin accelerarea reformelor In sistemul de educaTie pentru a oferi un raspuns mai eficient nevoilor existente pe piaTa forTei de munca, prin reducerea abandonului scolar timpuriu si prin sporirea In mod semnificativ a participarii adulTilor la educaTie si formare.
Pentru a raspunde acestor recomandari, a sprijini dezvoltarea strategica a Romaniei si a-si aduce contribuTia la atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona, la implementarea acesteia, Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane (SIDRU) are menirea de a duce mai departe eforturile actuale si sa sprijine o apropiere multi-sectoriala pentru o mai buna coeziune economica si sociala, precum si pentru o dezvoltare durabila, prin combinarea politicilor In domeniul educaTiei, al ocuparii forTei de munca si al incluziunii sociale.

In vederea elaborarii SIDRU, cat si pentru o mai buna articulare si integrare adirecTiilor strategice, au fost Intreprinse trei demersuri esenTiale: constituirea unui grup de lucru, consultarea unei echipe de experTi tematici si desfasurarea unui amplu proces de consultare la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare. BogaTia de informaTii, idei si opinii exprimate a fost atent analizata si sintetizata, fiind prezentata In cadrul acestui document. De asemenea au fost analizate diverse de strategii existente, o multitudine de rapoarte generale sau sectoriale, precum si alte iniTiative care contribuie la dezvoltarea resurselor umane din Romania. Un accent aparte a fost pus pe analiza cadrului legislativ si a celui instituTional.

Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane din perspectiva InvaTarii pe
parcursul Intregii vieTi se bazeaza pe analiza situaTiei actuale si a tendinTelor ce se contureaza In documentele strategice de referinTa la nivel european, Strategia Lisabona relansata, Liniile Directoare Strategice de Coeziune 2007-2013, Strategia Europeana de Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2008-2010, cat si naTional, Strategia NaTionala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, orizonturi 2013-2020-2030, Programul NaTional de Reforme 2007-2010, Planul NaTional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul Strategic NaTional de ReferinTa 2007-2013 si Programul OperaTional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, continuand si complementand stipularile acestora, pentru a asigura articularea si coerenTa demersurilor.

SIDRU va contribui substanTial la “ImbunataTirea nivelului cunostinTelor, deprinderilor si competenTelor resurselor umane din Romania, sprijinind dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitului uman”, asa cum a fost definita prioritatea a patra a Cadrului Strategic NaTional de ReferinTa 2007-2013. O buna guvernanTa este esenTiala la toate nivelurile pentru implementarea cu succes a SIDRU, motiv pentru care Guvernul si partenerii sociali sunt chemaTi sa-si asume In comun, alaturi de toTi ceilalTi actori implicaTi, responsabilitatea dezvoltarii resurselor umane din Romania.

Nu In ultimul rand, SIDRU va reprezenta un document reper pentru argumentarea noului Program OperaTional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2014-2020,
precum si pentru negocierea sprijinului ce va fi acordat In vederea implementarii acestuia prin intermediul Fondului Social European. SIDRU poate fi considerat si o baza pentru evaluarea ex-ante pentru urmatorii ani 2014-2020 realizata In 2009, anul In care ne vom confrunta cu evaluarea intermediara a implementarii POSDRU.

Documentul este structurat In cinci parTi majore:
- un prim capitol este destinat spicuirilor din documentele strategice ce stau si la baza elaborarii SIDRU, atat de la nivel european, cat si naTional, pentru a evidenTia cum stipularile din SIDRU continua sau complementeaza stipularile si demersurile anterioare, cum SIDRU se articuleaza cu toate aceste documente;
- un capitol destinat diagnozei situaTiei actuale, atat In domeniul educaTiei, cat si al ocuparii, formarii profesionale continue sau al incluziunii sociale, cu consideraTii deopotriva asupra situaTiei demografice a capitalului uman existent;
- capitolul destinat formularii propriuzise a strategiei, defalcat pe obiective generale si specifice, cu evidenTierea deopotriva a planului de acTiune pentru atingerea obiectivelor si a Tintelor propuse;
- un capitol de consolidare instituTionala, cu sugestii concrete de acTiuni de Intreprins pentru ImbunataTirea eficienTei instituTionale, pentru a asigura implementarea strategiei si a planului de acTiune, evidenTiindu-se totodata instiuTiile responsabile pentru implementare. Sunt menTionate totodata mecanismele de monitorizare si de evaluare a strategiei, ca si posibilele surse de finanTare;
- consideraTiile finale vizeaza pasii urmatori de realizat, odata ce acest document este aprobat si asumat.

Pentru evitarea oricarei confuzii care s-ar putea naste din perspectiva InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi a dezvoltarii resurselor umane propusa In cadrul acestei strategii, se impune a fi precizat de la bun Inceput faptul ca SIDRU nu este Strategia pentru InvaTare permanenta a Romaniei, document care se afla la aceasta data Inca In stadiu de elaborare. Totodata, cateva precizari asupra accepTiunii termenilor cheie pe care Ii vom utiliza pe parcursul documentului:

Conceptul Dezvoltarii Resurselor Umane din perspectiva Invatarii pe parcursul Intregii vieti

2009-04-09T15:16:00.000-07:00

Dezvoltarea Resurselor Umane (DRU) poate fi definita In mai multe moduri. Adesea
se refera la rolul pe care Il joaca DRU In sprijinirea indivizilor de a-si dezvolta
cunostinTe, deprinderi si competenTe necesare unei profesii/ocupaTii, motiv pentru
care DRU este asociata cu populaTia In varsta de munca (15-64 de ani). De
asemenea, DRU poate fi privita si ca un concept mai larg, incuzand toate acTiunile
care sprijina indivizii de toate varstele sa dobandeasca si sa-si dezvolte cunostinTele,
deprinderile si competenTele necesare pentru a satisface nevoile In continua
schimbare de dezvoltare personala, economica si sociala. Din aceasta perspectiva,
se poate concluziona ca DRU se refera la ansamblul acTiunilor de dezvoltare care
permit unui individ sa joace un rol activ atat In societate, cat si la locul de munca.
In contextul DRU, avem In vedere asigurarea unor resurse umane competente pe
piaTa muncii, atat prin formarea lor iniTiala de calitate, prin sistemul educaTional, pana
la intrarea pe piaTa muncii, cat si prin valorificarea potenTialului fiecarui individ prin
ocupare si formare continua, respectiv prin asigurarea oportunitaTilor de dezvoltare
profesionala, de actualizare a cunostinTelor, de perfecTionare si ImbunataTire a
competenTelor, pentru a face faTa dinamicii sociale, economice, politice, culturale,
stiinTifice si tehnologice.
Avand In vedere aceste considerente, Dezvoltarea Resurselor Umane reprezinta
activitaTile care sprijina cetaTenii unei Tari, angajatori sau angajaTi de toate varstele,
sa-si dezvolte cunostinTe, deprinderi, competenTe, aptitudini si abilitaTi personale
si/sau organizaTionale, atat In context ocupaTional, cat si social.
Este de menTionat faptul ca DRU nu se realizeaza doar prin educaTie si formare
profesionala, desi acestea reprezinta elemente de o importanTa majora, ci si printr-o
gama mai larga de activitaTi precum orientare si consiliere profesionala, mentorat,
etc. De asemenea include iniTiative si sisteme de Management al Resurselor Umane
care sprijina dezvoltarea acestor activitaTi, cum ar fi de exemplu planurile de cariera
ale angajaTilor, iniTiativele privind managementul schimbarii, strategiile de consultare,
informare si participare ale angajaTilor, managementul performanTei si activitaTile de
dezvoltare organizaTionala.
InvaTarea pe Parcursul Intregii VieTi (IPIV) reprezinta o componenta fundamentala
a DRU si reprezinta toate activitaTile de InvaTare pe care le parcurge un individ de-a
lungul vieTii. Conceptul integrator de IPIV sau “educaTie permanenta” are doua
dimensiuni: verticala si orizontala. Prima dimensiune vizeaza continuitatea
educaTionala In plan temporal, de la nastere la moarte, de-a lungul Intregii vieTi (In
engl. “lifelong learning/ education”); iar a doua reuneste toate sferele cunoasterii si
integralitatea cunostinTelor, obTinute atat In maniera formala (In sistemul scolar), cat
si non-formala sau informala (engl.: “life-wide learning/education”). EducaTia/
InvaTarea are loc deci permanent, reunind deopotriva toate influenTele educaTionale,
Intr-un sistem coerent si convergent, pe toata durata vieTii individului.
Crearea unei culturi a InvaTarii permanente, cu alte cuvinte oamenii sa constientizeze
nevoia de a InvaTa, sa ia iniTiativa de a InvaTa si sa Isi asume responsabilitatea
propriei InvaTari, vine In sa susTina ideea DRU. O cultura a InvaTarii se formeaza In
primul rand prin acTionarea asupra mentalului individului (dar si asupra celui colectiv)
de la o varsta frageda, In a-si forma deprinderile de baza de InvaTare independenta si
de acTiune sociala, prin a-i trezi interesul si motivaTia de a se dezvolta continuu. De
aceea, o strategie de DRU trebuie sa conTina componente care sa vizeze
dezvoltarea individului Inca din copilarie, prin asigurarea unui acces echitabil pentru
toTi la reTele articulate de InvaTare informala, de Indrumare a InvaTarii, oferind
oportunitaTi de dezvoltare personala, culturala, profesionala si sociala pentru fiecare,
de dezvoltare a unui profil individual de competenTe care sa-i permita sa faca faTa
diferitelor provocari socio-profesionale cotidiene. O cultura a InvaTarii permanente
poate fi descrisa ca fiind adoptarea si implementarea rapida de noi idei si cunostinTe;
acordarea unei importanTe majore atitudinilor creative si antreprenoriale; deschiderea
spre nou; asumarea riscului In cautarea si implementarea de noi metode; punerea
accentului pe schimbare si dezvoltare individuala si organizaTionala deopotriva.
In acest context este necesara sublinierea importanTei care trebuie acordata si
promovarii conceptului de “cultura organizaTionala a InvaTarii permanente” care
trebuie dezvoltata atat In cadrul intreprinderilor private cat si In sectorul public. Rolul
funcTiei de management al resurselor umane dintr-o organizaTie va trebui sa se
axeze In mod explicit pe Incurajarea si sprijinirea angajaTilor pentru a InvaTa si
impune crearea de noi iniTiative care sa susTina procesele strategice de InvaTare

Distinctia dintre diferitele tipuri de Invatare

2009-04-09T15:15:00.004-07:00

DistincTia dintre diferitele tipuri de InvaTare
DistincTia dintre InvaTarea formala, non-formala si informala este des uzitata, dar nu
totdeauna clar delimitata. Asa cum am amintit anterior, DRU depaseste cadrul care
priveste educaTia si formarea. In ultima perioada, o atenTie tot mai mare este
acordata termenului de “InvaTare si dezvoltare” In detrimentul celui de “educaTie si
formare”, deoarece acesta pune accentul pe persoana care InvaTa si rezultatul
acestei activitaTi, si mai puTin pe sistem. Prin urmare:

Invatarea formala

2009-04-09T15:15:00.003-07:00

Invatarea formala are loc In cadrul unor sisteme organizate de educaTie si
formare, cum sunt scolile, universitaTile si centrele de formare a adulTilor.
InvaTarea este organizata In mod explicit si sistematic, cu un curriculum
predefinit, iar rezultatele InvaTarii sunt evaluate si certificate (atestand, de
ex., calificarea obTinuta).

Invatarea non-formala

2009-04-09T15:15:00.001-07:00

- Invatarea non-formala, include cursuri, programe educaTionale, cu durata
variabila, organizate de diverse instituTii educaTionale sau/si la locul de
munca, la care indivizii participa fara a fi obligaTi. EducaTia nonformala
presupune o participare intenTionata voluntara, Intr-un cadru educaTional
organizat (cu obiective, timp, suport definite), dar In afara sistemului scolar
formal si de obicei nu este certificata.

Invatarea informala

2009-04-09T15:14:00.000-07:00

- Invatarea informala presupune ca, Intr-o maniera nu neaparat structurata,
dobandim noi cunostinTe, priceperi si deprinderi din experienTa cotidiana
(fie ca este legata de munca, familie sau de petrecerea timpului liber), fara
a participa la vreun curs. InvaTarea informala este determinata de indivizi
sau grupuri care aleg sa se implice fara a le impune cineva criterii sau
dascali; poate fi facuta de un coleg mai experimentat de la care sa
InvaTam, sau poate fi dobandita prin InvaTare autodirijata, atunci cand
Incercam In mod constient sa InvaTam ceva. InvaTarea informala este mult
mai raspandita printre adulTi decat participarea la cursuri sau programe
educaTionale. Unii autori (Foley, 2004, p.5)10 o deosebesc de InvaTarea
incidentala, care are loc In cele mai diverse situaTii de viaTa, neintenTionat,
este tacita, si adesea nu constientizam cand se produce, putandu-se
realiza atunci cand citim o carte, dar si atunci cand navigam pe internet
sau cand ne satisfacem un hobby, In timpul liber. Este si aceasta Insa tot
parte a educaTiei/ InvaTarii informale, care se produce intenTionat sau nu.
Din aceasta perspectiva, majoritatea activitaTilor de InvaTare din cadrul unei
organizaTii tind sa Imbrace aspecte de InvaTare non-formala sau informala, cu toate
ca pot exista organizaTii cu departamente puternice de formare care pot oferi
propriilor angajaTi programe de calificare autorizate de catre instituTiile abilitate In
acest sens din punct de vedere legal.

Distinctia dintre Educatia continua, Educatia adultilor si Educatia permanenta

2009-04-09T15:13:00.000-07:00

Principalele confuzii terminologice In domeniu provin din utilizarea termenilor
oarecum sinonimi de educaTie continua si de educaTie a adulTilor (“continuing
education” si “adult education”).
In fapt, la nivel conceptual, noTiunile de “educaTia adulTilor” si “educaTie continua”
(n.n. a adultului, continua dupa educaTia formala, iniTiala, continuand cand individul
este persoana adulta, In majoritatea cazurilor) se suprapun, In mare masura,
diferenTele fiind mai mult de nuanTa, In sensul ca educaTia continua vizeaza mai mult
continuitatea pregatirii de-a lungul carierei profesionale (fie pentru actualizarea
cunostinTelor si a competenTelor, fie pentru perfecTionare, fie pentru recalificare, fie
pentru reorientare si reintegrare profesionala, mai ales daca individul a fost In situaTie
de somaj sau este In situaTia de a risca sa-si piarda locul de munca). EducaTia
adulTilor In shimb vizeaza aspecte mai generale, dimensiuni educaTionale alternative,
necesar a fi acoperite (civica, culturala, de timp liber, pentru grupurile marginalizate
social sau intervenTii educative specifice diferitelor grupuri de adulTi – batrani, femei
casnice, someri, imigranTi, minoritari etc).
Termenul supraordonat celui de educaTie a adulTilor, care a reusit totusi sa se impuna
salutar si pentru domeniul pe care-l analizam este cel global de educaTie permanenta
sau de InvaTare de-a lungul intregii vieTi, anterior explicat.

Educatia si Invatarea pe parcursul Intregii vieti

2009-04-09T15:12:00.000-07:00

este vazuta ca o investiTie continua
si articulata In dezvoltarea individului, reunind, dupa acepTiunea data acesteia de
Comisia Europeana („Making European Area of Lifelong Learning a Reality”, 2001):
Toate activitaTile de InvaTare ce au loc de-a lungul vieTii, cu scopul de a ImbunataTi
cunostinTele, deprinderile si competenTele, Intr-o viziune personala, civica, sociala
sau legata de angajarea pe piaTa muncii.
Avem de-a face cu o definiTie ce reuneste deopotriva punctul de vedere economic si
cel umanist, educaTiei permanente fiindu-i trasate obiective precum: dezvoltarea
personala, cetaTenia activa, incluziunea sociala, potenTialul de ocupare (p.9). Se
puncteaza si In acest document necesitatea de a articula toate formele de educaTie,
formala, non-formala si informala, insistandu-se ca toate experienTele de InvaTare ale
individului sa fie luate In considerare, Intr-un demers centrat pe individ si pe nevoile
acestuia de InvaTare. De asemenea, Intre principiile de organizare a educaTiei
permanente, se mai adauga si necesitatea de a asigura acces egal si echitabil la
educaTie calitativa si relevanta tuturor indivizilor, fara nici o discriminare de gen,
etnica, de nivel socio-profesional, etc.

Importanta dezvoltarii resurselor umane din perspectiva Invatarii pe parcursul Intregii vieti pentru crestere economica si incluziune sociala

2009-04-09T15:10:00.000-07:00

In Tarile In care prin politici bine Tintite s-a reusit cresterea nivelului de competenTe al
forTei de munca, s-a constatat ca si economia pe ansamblu a fost mai dezvoltata. In
contrast, In cele In care investiTiile In dezvoltarea resurselor umane au fost mai
modeste, s-a observat ca acestea nu au putut beneficia de oportunitaTile de crestere
economica si dezvoltare, cazand In capcana unui nivel slab al calificarii forTei de
munca si a unei productivitaTi scazute. UE recunoaste ca o mai buna educaTie si
formare a forTei de munca este vitala pentru cresterea economica si pentru crearea
de locuri de munca mai multe si mai bune. Estimarile Comisiei Europene releva ca
sporirea duratei medii de scolarizare cu un an va contribui la o crestere a
productivitaTii cu 4 pana la 9 puncte procentuale12. O forTa de munca flexibila si
adaptabila este o pre-condiTie pentru crestere economica susTinuta. In acest scop,
dezvoltarea resurselor umane va juca un rol cheie In pregatirea unei forTe de munca
apta sa faTa faTa schimbarilor de pe piaTa muncii si sa asigure un nivel corespunzator
al ocuparii. De aceea, investiTia continua In dezvoltarea resurselor umane este
esenTiala pentru reducerea decalajelor Romaniei faTa de celelalte State Membre In
vederea atingerii prosperitaTii economice, obiectiv general al Strategiei pentru
Dezvoltarea Durabila a Romaniei.
De asemenea, dezvoltarea resurselor umane joaca un rol major si In asigurarea unei
mai bune incluziuni sociale si combaterea inechitaTilor de pe piaTa muncii. Asa cum sa
subliniat In cadrul RezoluTiei Consiliului European din 200213 “educaTia si formarea
sunt mijloace indispensabile pentru promovarea coeziunii sociale, cetaTeniei active,
Implinirii personale si profesionale”. Cei care sunt dezavantajaTi In cadrul societaTii
sunt de obicei si cei supusi riscului de a nu fi apTi sa joace un rol deplin In societate,
cazand In capcana saraciei. Acest fapt poate fi explicat si prin vulnerabilitatea lor pe
piaTa muncii datorita nivelului scazut al competenTelor de baza sau a unui nivel
scazut al calificarilor. In plus, acestor cauze li se mai pot adauga si alTi factori care
reprezinta bariere In calea unei participari depline In societate, cum ar fi un anumit
grad de dizabilitate, discriminare pe baza de gen, varsta sau apartenenTa la un
anumit grup etnic. De asemenea, pe masura ce oamenii Inainteaza In varsta, se
poate produce o deterioare a calitaTii vieTii acestora, fie datorita deteriorarii starii de
sanatate, fie datorita unei lipse de cunostinTe, deprinderi si competenTe care sa le
permita utilizarea produselor si tehnologiilor moderne, inclusiv a serviciilor pe care se
bazeaza acestea. Prin InvaTarea pe parcursul Intregii vieTi cat si prin alte masuri de
dezvoltare a resurselor umane, se poate contribui semnificativ la Inlaturarea acestor
bariere, conducand astfel la o mai buna incluziune sociala.

2. Cadrul strategic general - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

2009-04-09T15:06:00.000-07:00

Documentele strategice de referinTa utilizate In descrierea contextului naTional al
prezentei strategii sunt: Strategia NaTionala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei
Orizonturi 2013-2020-2030, Planul NaTional de Dezvoltare 2007-2013 si Planul
NaTional de Reforme 2007-2010, ca documente de planificare strategica si de
programare financiara multianuala, si Cadrul Strategic NaTional de ReferinTa 2007-
2013, ca document de referinTa pentru programarea Fondurilor Structurale si de
Coeziune. Acesta realizeaza legatura Intre prioritaTile naTionale si cele de la nivel
european, specificate In Liniile Directoare Strategice pentru Coeziune Economica,
Sociala si Teritoriala 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate pentru Crestere
Economica si Locuri de Munca 2008-2010. Cadrul Strategic NaTional de ReferinTa
2007-2013 preia viziunea strategica din Planul NaTional de Dezvoltare 2007-2013,
stabilind ca obiectiv general reducerea disparitaTilor sociale si de dezvoltare
economica dintre Romania si Statele Membre ale UE.
Elementul definitoriu al Strategiei NaTionale pentru Dezvoltare Durabila a
Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 este racordarea deplina a Tarii noastre la o
noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg Impartasita pe plan
mondial – cea a dezvoltarii durabile. Se prezinta In cadrul acestui document faptul
ca, cu toate progresele realizate In ultimii ani, Romania are Inca o economie bazata
pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administraTie aflate Inca In cautarea
unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul unor deteriorari ce pot deveni
ireversibile.
Strategia stabileste obiective concrete pentru trecerea, Intr-un interval de timp
rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata Inalta,
propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre ImbunataTirea
continua a calitaTii vieTii oamenilor si a relaTiilor dintre ei In armonie cu mediul natural.
Ca orientare generala, documentul vizeaza realizarea urmatoarelor obiective
strategice pe termen scurt, mediu si lung:
•Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii
durabile In ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei, ca stat
membru al UE.
•Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al Tarilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltarii durabile.
•Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel
an al Tarilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii
durabile.
In privinTa educaTiei si formarii profesionale14, documentul precizeaza ca “In
societatea romaneasca exista o larga recunoastere a faptului ca educaTia reprezinta
factorul strategic al dezvoltarii viitoare a Tarii prin contribuTia sa esenTiala la
modelarea multidimensionala si anticipativa a capitalului uman. EducaTia este
perceputa ca o cale spre dezvoltarea durabila care, In fapt, este un proces de
InvaTare sociala In cautare de soluTii inovative. Intregul sistem de educaTie si formare
profesionala va trebui sa internalizeze principiile si obiectivele dezvoltarii durabile ca
element integrator al ansamblului de cunostinTe, aptitudini si deprinderi necesare
existenTei si performanTei personale In lumea moderna.”
De asemenea se mai precizeaza ca “Promovarea principiului educaTiei permanente
prin InvaTarea pe tot parcursul Intregii vieTii reprezinta pentru Romania o direcTie
de acTiune prioritara, data fiind serioasa ramanere In urma In privinTa participarii la
diferite forme de calificare, reciclare sau perfecTionare profesionala (de peste 5 ori
sub media UE). Preocuparile In acest domeniu sunt esenTiale pentru dezvoltarea
personala, civica si sociala, precum si din perspectiva sanselor de obTinere a unui loc
de munca mai bine remunerat prin valorificarea rezultatelor InvaTarii dobandite, de la
educaTia timpurie pana la studiile post-universitare si alte forme de educaTie a
adulTilor In contexte formale cat si non-formale sau informale. RaTiunea dezvoltarii si
diversificarii acestor modalitaTi de educaTie si formare profesionala rezida In
cresterea relevanTei competenTelor si cunostinTelor astfel obTinute de catre
participanTi pe piaTa muncii.”15
Obiectivul central, stabilit la Lisabona In 2000, de a transforma Uniunea Europeana
pana In anul 2010, In cea mai competitiva si dinamica economie, bazata pe
cunoastere, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cresterea incluziunii sociale
mai mare, reprezinta provocarile care, ulterior relansarii Strategiei Lisabona In 2005,
au determinat statele membre ale UE sa se angajeze tot mai mult In procese ample
de reforma pentru atingerea acestor obiective. Guvernul Romaniei s-a angajat cu
seriozitate In respectarea Strategiei Lisabona relansata, motiv pentru care a elaborat
Programul NaTional de Reforme (PNR) 2007-2010 printr-un efort participativ al
instituTiilor implicate In procesul de identificare a prioritaTilor naTionale relevante,
necesare continuarii si adancirii reformelor destinate atingerii obiectivelor de crestere
economica si ocupare, anunTate pentru anul 2010, si reducerii decalajelor economice
si sociale faTa de media Statelor Membre ale UE.
Astfel, fiind constienta de evoluTia rapida a economiei globale, Romania Isi
pregateste contribuTia naTionala pentru a asigura convergenTa cu obiectivele
Strategiei Lisabona relansate:
- Europa un loc mai atractiv pentru a investi si a munci;
- Cunoastere si inovare pentru dezvoltare economica;
- Crearea de locuri de munca mai multe si mai bune.
Cu toate acestea, Tintele stabilite In documentele strategice naTionale sunt inferioare
Tintelor europene, iar datele statistice arata ca In multe situaTii Romania este departe
de a atinge media europeana. Prin acest document vom Incerca sa evidenTiem, pe
orizonturi temporale mai largi, maniera In care Romania poate reduce decalajele faTa
de celelalte State Membre.
Pentru Romania, atingerea performanTelor economice si de ocupare naTionale,
corelate cu un sistem social echitabil, este cruciala pentru dezvoltarea durabila a
societaTii, motiv pentru care au fost stabilite un set de prioritaTi naTionale printre care
se regaseste si cresterea participarii pe piaTa muncii si promovarea calitaTii
ocuparii forTei de munca16 prin:
- asigurarea unei funcTionari a pieTei muncii favorabila crearii locurilor de
munca, reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului
adecvat al schimbarii la nivelul Intreprinderilor si lucratorilor;
- ImbunataTirea accesului pe piaTa muncii pentru grupurile vulnerabile;
- promovarea competitivitaTii pe piaTa muncii, In special prin mai buna
corelare dintre sistemul educaTional si de formare si cerinTele pieTei muncii.
Un alt document de Insemnatate majora care stabileste obiective specifice pentru
dezvoltarea resurselor umane Il constituie Planul NaTional de Dezvoltare 2007-
2013 (PND), care defineste un set de prioritaTi naTionale de dezvoltare si Incearca sa
Imbine, pe de o parte, elementele politicilor sectoriale si ale politicii de dezvoltare
regionala, si, pe de alta parte, orientarile strategice la nivel european si cerinTele
specifice legate de accesarea fondurilor comunitare post-aderare.
Obiectivul global al PND, ce vizeaza reducerea disparitaTilor de dezvoltare socioeconomica
faTa de Uniunea Europeana, se sprijina pe trei obiective specifice:
- Cresterea competitivitaTii pe termen lung a economiei romanesti;
- Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;
- PerfecTionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.
In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada
2007-2013, masurile si acTiunile avute In vedere sunt grupate In cadrul a sase
prioritaTi naTionale de dezvoltare, dintre care una se refera In mod specific la
dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si
Intarirea capacitaTii administrative.
PrioritaTile Cadrului Strategic NaTional de ReferinTa 2007-2013 (CSNR) au fost
formulate ca raspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale si In
vederea crearii oportunitaTilor pe care Romania si le doreste, prin stabilirea ca
obiectiv general a reducerii disparitaTilor de dezvoltare economica si sociala dintre
Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene prin generarea unei cresteri
suplimentare de 15-20% a Produsului Intern Brut (PIB) pana In anul 2015. CSNR
vizeaza armonizarea tuturor acestor prioritaTi Intr-o strategie coerenta, care sa fie
adecvata pentru Romania, dar care sa se si conformeze strategiilor Uniunii
Europene, inclusiv Strategiei Lisabona, si sa aiba ca efect dezvoltarea economica si
cresterea numarului de locuri de munca.
In privinTa resurselor umane, CSNR stabileste ca fiind prioritara dezvoltarea si
folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania, urmarind “sprijinirea
sistemului de educaTie si formare In scopul ImbunataTirii calitaTii educaTiei si a
nivelului calificarilor forTei de munca, precum si pentru asigurarea unei mai mari
flexibilitaTi a sistemului educaTional”17. Totodata, se va acorda sprijin pentru cresterea
accesului si participarii la educaTie si pentru cresterea adaptabilitaTii sistemului de
educaTie si formare In vederea furnizarii cunostinTelor, deprinderilor si competenTelor
necesare unei economii moderne si In plina dezvoltare. „Cresterea adaptabilitaTii,
dezvoltarea spiritului antreprenorial si InvaTarea pe parcursul Intregii vieTi se vor afla
In centrul politicilor In domeniu, iar angajatorii vor fi IncurajaTi sa investeasca In
capitalul uman”, se sublinia In documentul amintit.
In continuare se menTioneaza “Pentru a beneficia de sisteme de educaTie si formare
de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaTionale si de formare,
inclusiv prin dotarea cu echipamente scolare si de tehnologia informaTiei si
comunicaTiilor (TIC). Se vor sprijini acTiunile de combatere a excluziunii sociale si de
promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minoritaTile etnice,
persoanele cu dizabilitaTi) care reprezinta categorii dezavantajate pe piaTa forTei de
munca, astfel Incat acestea sa poata beneficia de noile oportunitaTi de angajare care
vor fi create. ImbunataTirea calitaTii serviciilor de sanatate si Ingrijire va contribui la
regenerarea economica prin reducerea costurilor si a perioadelor de inactivitate”.
Programul OperaTional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
(POS DRU) preia si dezvolta a patra prioritate tematica a CSNR, privind dezvoltarea
si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania, stabilind axele prioritare si
domeniile majore de intervenTie In domeniul resurselor umane In vederea
implementarii asistenTei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului
Social European, In cadrul Obiectivului ConvergenTa, pentru perioada de programare
2007–2013.
Elaborat In contextul Planului NaTional de Dezvoltare 2007-2013 si In acord cu
prioritaTile Cadrului Strategic NaTional de ReferinTa 2007-2013, POS DRU este un
instrument important In sprijinirea dezvoltarii economice si a schimbarilor structurale.
Mai mult, investiTiile In capitalul uman vor completa si vor conferi sustenabilitate
cresterii productivitaTii pe termen lung. O forTa de munca Inalt calificata, cu un nivel
de educaTie ridicat, avand capacitatea de a se adapta noilor tehnologii si nevoilor In
schimbare ale pieTei muncii, este esenTiala pentru o economie competitiva si
dinamica.
In cadrul acestui document se precizeaza ca “Romania va promova politici active pe
piaTa muncii pentru cresterea adaptabilitaTii si flexicuritaTii forTei de munca. Se
preconizeaza obTinerea unui nivel mai Inalt de participare pe piaTa muncii, ca
fundament al unei economii competitive bazate pe cunoastere”.
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea
competitivitaTii, prin corelarea educaTiei si InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi cu piaTa
muncii si asigurarea de oportunitaTi sporite pentru participarea viitoare pe o piaTa a
muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane. Pentru atingerea
acestui obiectiv a fost stabilit un set de sapte obiective specifice, astfel:
- Promovarea calitaTii sistemului de educaTie si formare profesionala iniTiala
si continua, inclusiv a InvaTamantului superior si a cercetarii;
- Promovarea culturii antreprenoriale si ImbunataTirea calitaTii si
productivitaTii muncii;
- Facilitarea inserTiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piaTa muncii;
- Dezvoltarea unei pieTe a muncii moderne, flexibile si incluzive;
- Promovarea (re)inserTiei pe piaTa muncii a persoanelor inactive, inclusiv In
zonele rurale;
- ImbunataTirea serviciilor publice de ocupare;
- Facilitarea accesului la educaTie si pe piaTa muncii a grupurilor vulnerabile.
IntervenTia Fondului Social European (FSE) In Romania va sprijini atingerea
obiectivului general si a obiectivelor specifice din domeniul dezvoltarii resurselor
umane, contribuind In mod real la implementarea Strategiei Europene de Ocupare si
la atingerea obiectivului general privind cresterea economica si crearea de locuri de
munca mai multe si mai bune.
O alta prioritate a UE In primul deceniu al secolului XXI vizeaza reformarea si
modernizarea sistemelor de educaTie si formare astfel Incat acestea sa-si aduca
contribuTia la realizarea Tintelor stabilite In Strategia Lisabona. In acest sens, In anul
2004, Consiliul European si Comisia Europeana au avizat favorabil implementarea –
prin metoda coordonarii deschise – a Programului privind EducaTia si Formarea
201018. Daca importanTa educaTiei si formarii pentru cresterea economica, a
numarului si calitaTii locurilor de munca a fost de la Inceput recunoscuta, considerata
Tinta si axa transversala de realizare a Strategiei Lisabona, In ultima vreme, In mod
repetat Comisia Europeana pune accentul pe rolul educaTiei si formarii pentru
asigurarea competitivitaTii UE pe termen lung, ca si pe coeziunea sociala. Raportul
Comun de Evaluare 2006-2007, lanseaza chemarea de a investi mai mult In capitalul
uman printr-o mai buna educaTie, calificari si cunostinTe, a cresterii importanTei
InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi In Programele NaTionale. De asemenea sunt
relevate o serie de aspecte specifice, cum ar fi persistenTa parasirii timpurii a scolii,
argumentand ca sistemele de educaTie In funcTiune mai curand conserva inegalitaTile
existente, si, In consecinTa, reforma trebuie sa fie comprehensiva, bazata pe politici
pe termen lung si pe o cultura a evoluTiei.
Asa cum sunt concepute si structurate obiectivele Programului privind EducaTia si
Formarea 2010 In integralitatea lor, raspund cerinTei de realizare la nivel regional,
naTional si european a unor politici comprehensive multianuale de dezvoltare a
educaTiei si formarii, a punerii educaTiei In serviciul dezvoltarii durabile In dubla
calitate, de componenta intrinseca a acesteia si de instrument de realizare a
dezvoltarii durabile. Practic dezvolta si completeaza cele sase mesaje cheie lansate
In octombrie 2000 prin Memorandumul asupra InvaTarii permanente19.
Raportul intermediar comun din 2006 privind progresul In cadrul programului de lucru
„EducaTie si Formare 2010” subliniaza necesitatea ca toTi cetaTenii sa dobandeasca
si sa Isi actualizeze competenTele pe tot parcursul vieTii, precum si atenTia speciala
care trebuie acordata nevoilor specifice ale persoanelor ameninTate de excludere
sociala. InvaTarea In randul adulTilor (atat In ceea ce priveste cantitatea, cat si
calitatea) este, de asemenea, importanta pentru dezvoltarea competenTelor
persoanelor cu calificare medie sau a celor cu Inalta calificare20.
Comunicarea Comisiei privind InvaTarea In randul adulTilor21din anul 2006 intitulata
Nu este niciodata prea tarziu pentru a InvaTa22 atrage atenTia ca „Statele Membre nu
Isi mai pot permite ca sa nu aiba sisteme eficiente de educaTia adulTilor, integrate In
cadrul strategiilor naTionale de InvaTare pe parcursul Intregii vieTi, pentru a le oferi
participanTilor condiTii mai bune de acces pe piaTa muncii, o mai buna integrare
sociala si o temeinica pregatire pentru o viaTa activa si la varste Inaintate pe viitor. De
asemenea trebuie asigurate sisteme care sa permita definirea prioritaTilor si
monitorizarea implementarii acestora”.
Planul de acTiune privind InvaTarea In randul adulTilor23 intitulat Oricand este
momentul potrivit pentru a InvaTa se concentreaza asupra liniilor de acTiune de urmat.
Acestea privesc: evaluarea impactului reformelor din alte sectoare asupra educaTiei
si formarii; realizarea demersurilor pentru profesionalizarea personalului din educaTia
adulTilor, pentru funcTionabilitatea si credibilitatea sistemului de validare si certificare
a compenteTelor dobandite In contexte nonformale, informale si formale; pentru a
asigura oportunitaTi pentru toTi adulTii sa avanseze cu cel puTin un pas In nivelul de
calificare, a-si actualiza cunostinTele si competenTele, potrivit descriptorilor din
sistemele naTionale de calificare; dar si pentru monitorizarea eficienta a sistemului.
Obiectivul general al Planului de acTiune este punerea In practica a celor cinci
mesaje cheie formulate In Comunicarea Nu este niciodata prea tarziu pentru a
InvaTa: Indepartarea obstacolelor din calea participarii, cresterea calitaTii si eficienTei
sectorului, accelerarea procesului de validare si recunoastere, asigurarea unei
investiTii suficiente si monitorizarea sectorului.
Comisia Europeana a elaborat un comunicat In decembrie 200824 privind necesitatea
relansarii cadrului strategic privind Cooperarea Europeana In educaTie si formare,
subliniind ca relansarea Strategiei Lisabona nu poate fi realizata decat pe baza
cresterii nivelului de pregatire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de
educaTie si formare. Sunt precizate direcTii de acTiune pentru anii 2009-2011, dar
sunt formulate si propuneri de Tinte strategice si direcTii de acTiune pentru 2020,
evidenTiindu-se cum procesul „Lisabona 2010” poate fi continuat In urmatoarea
decada. Comisia Europeana propune axarea Cooperarii Europene In educaTie si
formare pe patru direcTii strategice:
-punerea In aplicare a InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi;
-ImbunataTirea calitaTii, a eficienTei si a rezultatelor sistemelor de
educaTie si formare;
-promovarea echitaTii si a cetaTeniei active;
-cresterea inovaTiei si creativitaTii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate
nivelurile de educaTie si formare.
Guvernul Romaniei si-a asumat recomadarile din diferitele documente de politica
educaTionala europeana si a reactualizat Strategia Dezvoltarii InvaTamantului
Preuniversitar In perioada 2001-2004, In condiTiile unei planificari prospective
pentru orizontul de timp 2010.
Obiectivele strategice stabilite In dezvoltarea sistemelor de educaTie si formare sunt:
- Cresterea calitaTii actului educaTional, ca baza a realizarii societaTii
cunoasterii In Romania;
- Dezvoltarea personala a elevilor din perspectiva InvaTarii permanente;
- Asigurarea pregatirii resurselor umane prin InvaTamantul preuniversitar si
prin InvaTarea permanenta;
- Dezvoltarea coeziunii sociale si cresterea participarii cetaTenilor la
programele de dezvoltare economica si sociala a comunitaTilor sociale.
Politicile educaTionale elaborate pentru atingerea acestor Tinte strategice s-au
focalizat pe asigurarea cuprinderii fiecarui copil si tanar de varsta scolara Intr-o forma
de InvaTamant, pe dezvoltarea unor programe educaTionale individualizate adresate
adulTilor (inlcusiv a celor etnic minoritari) care nu au beneficiat de prima sansa oferita
de educaTie pentru dobandirea competenTelor-cheie, pentru a participa activ pe piaTa
muncii, dar si pe continua ImbunataTire a calitaTii si relevanTei actului educaTional.
In ceea ce priveste InvaTamantul superior, a fost adoptata Strategia InvaTamantului
Superior Romanesc pe perioada 2002-2010, al carei principal obiectiv strategic Il
reprezinta ImbunataTirea structurala a InvaTamantului superior. Realizarea acestui
obiectiv presupune Indeplinirea unor obiective operaTionale, care au fost definite
dupa cum urmeaza:
- Optimizarea reTelei naTionale a instituTiilor de InvaTamant
- Consolidarea autonomiei universitare, paralel cu cresterea sinergiei si
coerenTei Intregului sistem de InvaTamant superior.
- ImbunataTirea performanTelor In activitatea studenTilor si a personalului
didactic.
- ImbunataTirea infrastructurii universitare.
- CorelaTie mai buna a InvaTamantului superior cu piaTa forTei de munca.
- Reorganizarea procesului didactic.
- Stimularea integrarii InvaTamantului superior romanesc In cel european si a
cooperarilor internaTionale.
In vederea recuperarii decalajelor existente faTa de nivelul Tarilor europene si pentru
sprijinirea sistemului de Cercetare, Dezvoltare si Inovare (CDI) din Romania In a-si
identifica si consolida, prin deschidere internaTionala, parteneriat si compeTitie, acele
zone unice In care Romania poate sa exceleze, a fost adoptata Strategia NaTionala
de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007 - 2013.
Prin aceasta strategie, Romania Isi propune sa atinga media europeana pentru
indicatorii de baza ce descriu structura si performanTa sistemului de cercetare,
dezvoltare si inovare, creand premisele focalizarii In viitor pe domenii de nisa, acolo
unde Romania va avea masa critica si performanTele unui lider. In acelasi timp
strategia Isi propune sa susTina dezvoltarea socio-economica a Romaniei cu sansa
reala de a crea o economie bazata pe cunoastere, competitiva la nivel global.
Pentru Indeplinirea acestui rol, Strategia CDI are In vedere trei obiective strategice:
1. Crearea de cunoastere, respectiv obTinerea unor rezultate stiinTifice si
tehnologice de varf, competitive pe plan mondial, avand ca scop cresterea
contribuTiei sistemului romanesc de CDI la dezvoltarea stocului mondial de
cunoastere, cresterea vizibilitaTii internaTionale si transferul rezultatelor In
economie si societate.
2. Cresterea competitivitaTii economiei romanesti prin inovare cu impact la nivelul
agenTilor economici si transferul cunostinTelor In practica economica.
3. Cresterea calitaTii sociale prin dezvoltarea de soluTii, inclusiv tehnologice, care
sa genereze beneficii directe la nivelul societaTii.
Pentru realizarea acestor obiective strategice sunt avute In vedere urmatoarele
obiective specifice:
- Cresterea performanTei
- Dezvoltarea resurselor sistemului
- Antrenarea sectorului privat
- Cresterea capacitaTii instituTionale
In acest context, sistemul de InvaTamant, prin contribuTia la dezvoltarea interesului si
aptitudinilor de cercetare si inovare ale tinerilor pe Intreg parcursul educaTional, prin
educaTia In domeniul stiintei si tehnologiei, formarea iniTiala a cercetatorilor (cu
accent pe numarul si calitatea doctoranzilor), precum si prin calitatea educaTiei
terTiare, reprezinta o componenta complementara esenTiala.
Strategia NaTionala pentru Ocuparea ForTei de Munca, 2004-2010 (SNOFM) a
fost elaborata ca un document cadru, care a identificat principalele probleme ale
pieTei muncii precum si prioritaTile strategice naTionale ale politicii de ocupare. Asa
cum se arata In acest document, “Obiectivele strategiei de ocupare ale Romaniei
sunt stabilite pe baza celor trei mari obiective strategice interdependente ale
Strategiei Europene de Ocupare: ocupare deplina, calitatea si productivitatea muncii,
coeziune si incluziune sociala”.
Pentru atingerea acestor obiective strategice, au fost stabilite noua domenii de
acTiune, dupa cum urmeaza:
1. Consolidarea nivelului de ocupare a forTei de munca, tinzand spre atingerea
obiectivelor europene stabilite la Lisabona;
2. Promovarea adaptabilitaTii si mobilitaTii forTei de munca;
3. ImbunataTirea capacitaTii de integrare pe piaTa muncii si prelungirea vieTii
active;
4. Combaterea efectelor somajului structural si reducerea ratei somajului;
5. Reducerea ratei somajului pentru grupurile vulnerabile;
6. Asigurarea egalitaTii de sanse pe piaTa muncii;
7. Consolidarea parteneriatului social;
8. Cresterea eficienTei activitaTii instituTiilor cu responsabilitaTi pe piaTa muncii;
9. Reducerea semnificativa a disparitaTilor regionale In ceea ce priveste
ocuparea forTei de munca.
Implementarea masurilor propuse In SNOFM s-a efectuat In baza unor Planuri
NaTionale de AcTiune pentru Ocupare, care conTin termeni, sarcini si responsabilitaTi.
Monitorizarea implementarii acestor masuri a fost asigurata de catre MMFPS.
Un alt document strategic de referinTa este Strategia pe termen scurt si mediu
pentru Formare Profesionala Continua 2005-2010 (SFPC), prin care se urmareste
dezvoltarea unui sistem de formare profesionala continua, transparent si flexibil, care
sa asigure cresterea ocupabilitaTii, adaptabilitaTii si mobilitaTii forTei de munca si care
sa raspunda nevoilor intreprinderilor de forTa de munca calificata.
Strategia a fost elaborata avand In vedere obiectivul-Tinta al Strategiei Lisabona -
nivelul mediu de participare la procesul de InvaTare pe parcursul Intregii vieTi sa fie,
pana In 2010, de cel puTin 12,5% pentru populaTia adulta (grupa de varsta 25 - 64
ani) - In concordanTa si cu Programul de guvernare 2005 - 2008, care prevede ca
obiectiv major al politicii educaTionale si de formare profesionala investiTia In capitalul
uman ca fiind investiTia cea mai profitabila pe termen lung.
SFPC stabileste doua obiective strategice, realizate prin direcTii de acTiune specifice
si direcTii de acTiune transversale. Un prim obiectiv strategic urmareste o participare
crescuta la FPC si facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din
perspectiva InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi, iar al doilea urmareste cresterea
calitaTii si eficienTei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate.
Cel mai recent aparut document strategic este Raportul NaTional Strategic privind
ProtecTia Sociala si Incluziunea Sociala (2008 – 2010). In conformitate cu acest
document, “Obiectivul central al Guvernului Romaniei, In ceea ce priveste domeniul
incluziunii sociale se refera la continuarea eforturilor pentru dezvoltarea unei societaTi
incluzive bazata pe acordarea de servicii de incluziune sociale integrate dezvoltate
avand la baza o evaluare reala a nevoilor individului, prin dezvoltarea sectorului
terTiar si prin asigurarea oportunitaTilor egale pentru toTi cu accent deosebit pe
persoanele vulnerabile. Totodata, se vor cauta soluTiile pentru a creste implicarea
persoanelor, familiilor sau comunitaTilor In procesul de luare a deciziilor, precum si In
procesul de implementare a masurilor, acest fapt constituindu-se In unul dintre
punctele slabe ale sistemului romanesc.”
Raportul prezinta principalele provocari pentru urmatoarea perioada de raportare,
respectiv 2008-2010, si stabileste un set de obiective prioritare, dupa cum urmeaza:
1. Cresterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate;
2. Promovarea politicilor familiale integrate prin promovarea unui pachet de
masuri eficiente de prestaTii si servicii sociale;
3. Continuarea eforturilor pentru ImbunataTirea condiTiilor de viaTa ale cetaTenilor
de etnie roma.
In vederea atingerii acestor obiective, sunt prezentate masuri concrete care se vor
realiza prin cooperarea si coordonarea tuturor actorilor, guvernamentali si ai societaTii
civile, care au responsabilitaTi In domeniul incluziunii sociale. De asemenea, se
asteapta ca Fondul Social European sa sprijine din punct de vedere financiar
implementarea programelor menTionate In cadrul acestui document, completat fiind
de fonduri de la bugetul de stat si bugetele locale, precum si fonduri rambursabile
acordate de Banca Internationala pentru ReconstrucTie si Dezvoltare.
Contextul actual al crizei economice globale, cu impact greu de prevazut pe termen
mediu si lung, este, de asemenea, avut In vedere pe parcursul SIDRU, fiind
valorificate stipularile din Planul European de Redresare Economica. De asemenea,
previziunile din documentul „New skills for new jobs – Anticipating and matching
labour market and skills needs” (COM (2008) 868 final, din 16.12.2008), cu privire la
nevoile viitoare de competenTe pe piaTa muncii, au fost incluse in SIDRU. Fiecare
dintre documentele reprezentative prezentate, ca si alte documente la care se vor
face trimiteri punctual, sunt valorificate critic, continuate si complementate in SIDRU.

3. Situatia curenta a resurselor umane din Romania

2009-04-09T15:05:00.002-07:00

Evaluarea corecta a starii capitalului uman si a tendinTelor de evoluTie pe termen
mediu si lung este de o importanTa fundamentala pentru proiectarea realista a
perspectivelor unui model sustenabil de dezvoltare a resurselor umane.
Pentru o apreciere obiectiva a situaTiei, studiile recente25 iau In calcul elemente
precum: stocul de capital uman (investiTia per capita pentru educaTie si formare
profesionala a populaTiei ocupate, compoziTia capitalului uman In funcTie de tipul si
nivelul de educaTie, starea de sanatate), utilizarea acestuia (rata de ocupare, rata
somajului, rata conectarii la reTele de comunicare multimedia, participarea la activitaTi
producatoare de venit sau valoare), productivitatea (contribuTia capitalului uman
raportata la valoarea adaugata creata, calitatea educaTiei si formarii profesionale,
capacitatea de ocupare pe parcursul Intregii vieTi, investiTii In cercetare-dezvoltare) si
demografia (spor sau declin, trend-uri migratoare, impactul calculat asupra pieTei
muncii).

3.1 Situatia demografica - 3.1.1. Viziune de ansamblu

2009-04-09T15:05:00.001-07:00

SituaTia demografica a Romaniei la nivelul anului 2008 reflecta un proces istoricodemografic
de deteriorare desfasrat pe Intreg parcursul celei de a doua
jumataTi a secolului al 20-lea. Efectul de baza al socurilor pro-nataliste din a doua
jumatate a anilor 60 si din anii ’80 a avut drept rezultat, ineluctabil de altfel, declinul
demografic accentuat manifestat din plin In ultima decada a secolului trecut. Din
acest puncte de vedere, Romania, ca si toate celellate state din Centrul si Estul
continentului nu se Inscrie decat aparent In tendinTa generala de Imbatranire
demografica a Europei In ansamblul ei, ele reprezentand un caz tipic dar si unic In
felul sau de crestere/dezvoltare demografica ratata. Ca urmare a acestei dezvoltari
nefaste ce s-a desfasurat pe o perioada de timp „istorica” din punct de vedere al
duratei, este greu de spus daca o revenire sau o recuperare mai este posibila iar,
daca ea va fi totusi posibila atunci, ea se va produce tot Intr-un orizont istoric de
timp (un orizont istoric de timp este de regula reprezentat de un interval superior
celui generaTional care este de aproximativ 30 de ani).
La o populaTie totala de 21.584.365 locuitori, Romania a Inregistrat In anul 2007 o
rata a natalitaTii de 10,2 nascuTi vii la mia de locuitori, faTa de o rata a mortalitaTii
generale de 11,7 decedaTi la o mie de locuitori. In perioada 1990-2007 populaTia
Romaniei s-a redus cu circa 1,7 milioane locuitori, ceea ce reprezinta o pierdere a
fondului uman de 7,2%, fara a lua In consideraTie migraTia externa temporara, fara
schimbarea domiciliului, sau mobilitatea pentru munca.
Conform celor mai recente prognoze demografice26, se prefigureaza un proces de
masiva depopulare a Tarii In deceniile urmatoare, daca fertilitatea va ramane In
limitele din ultimii zece ani de doar 1,3 copii la o femeie, faTa de 2,1 cat este necesar
pentru Inlocuirea simpla a generaTiilor.
In perioada 2004-2006, speranTa medie de viaTa In Romania a fost de 72,2 de ani, cu
diferenTe sensibile Intre populaTia masculina si cea feminina (68,7 ani pentru barbaTi
si 75,5 ani pentru femei), faTa de media UE-27, situata In jur de 75 ani la barbaTi si
peste 80 ani la femei. Structura pe varste a populaTiei reflecta un proces de
Imbatranire prin scaderea relativa si absoluta a tinerilor (0-14 ani) de la 18,3% In anul
2000 la 15,3% In 2007 si cresterea ponderii populaTiei varstnice (65 de ani si peste)
de la 13,3% In 2000 la 14,9% In 2007. Varsta medie a populaTiei a fost, la Inceputul
anului 2007, de 38,9 ani.
Fenomenul de Imbatranire demografica este mai accentuat In mediul rural, cu o
varsta medie de 39,7 ani, proporTia persoanelor de peste 65 de ani fiind de 17,4%,
majoritatea femei. Raportul de dependenTa economica a persoanelor inactive de
peste 60 de ani la 100 adulTi activi economic (20-59 ani) a fost de 34, cu perspectiva
de a creste dramatic In urmatoarele decenii.
La nivelul anului 2007, resursele de munca din Romania (populaTia In varsta de 15 -
64 de ani) au fost de 15,05 milioane persoane, In crestere cu 100 mii faTa de anul
2002, Insa este prognozata o scadere continua la nivelul de 15,01 In 2010, 14,97 In
2013 si 14,87 In 2020.
Rata de ocupare a forTei de munca a fost, In 2007, de 58,8%, fara modificari notabile
faTa de cifrele anului 2002, situandu-se cu mult sub Tinta de 70% stabilita prin
Strategia Lisabona ca medie la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2010. Cu toate
acestea trebuie spus ca, trendul tuturor agregatelor majore ce caracterizeaza
ocuparea forTei de munca a fost, Incepand cu anul 2003 si pana In trimestrul al III-lea
al anului 2008, unul usor dar totusi constant crescator. In ultimele aproximativ 7-8
trimestre premergatoare acTiunii socului exogen aleator reprezentat de
contagionarea economiei romanesti ca urmare a crahului suferit de piaTa S.U.A. si
intrarea drept rezultat a economiei globale In ceea ce ar putea reprezenta a doua
mare depresiune a capitalismului, variaTiile principalelor agregate s-au situat chiar
simTitor deasupra liniei de trend. Aceasta s-ar fi putut traduce si prin aceea ca,
imediat anterior socului depresiunii, economia romaneasca Incepuse sa atinga acel
prag de la care cresterea economica avea drept rezultanta si crearea de noi locuri de
munca (Job-Rich Growth). Importante sunt insa, pe langa evolutiile globale,
evolutiile de structura a ocuparii unde, progresele inregistrate tot pana in trimestrul III
al anului precedent au fost chiar mai insemnate, astfel: numarul salariaTilor a fost In
2007 cu aproape 500 mii mai mare decat In 2002, reducandu-se corespunzator
populaTia ocupata In agricultura. S-a majorat ponderea persoanelor cu studii
superioare In totalul populaTiei ocupate (de la 11% In 2002 la peste 14% In 2007) si a
celor cu studii medii (de la 62,9% In 2002 la circa 65% In 2007), ceea ce s-a reflectat
si In cresterea susTinuta a productivitaTii muncii.
Resursa de munca este diminuata si datorita varstei actuale de pensionare (puTin
peste 58 ani In cazul femeilor si 63,5 In cazul barbaTilor), sensibil inferioara varstei
limita de activitate. Somajul In randul tinerilor continua sa fie ridicat, In jur de 19%27.
Ritmul foarte ridicat si totodata extrema volatilitate a cresterii economice din ultimele
aproximativ 15-16 trimestre anterioare finalului anului 2008, cu frecvente perioade In
care cresterea reala s-a situat cu mult peste potenTialul economiei (Positive Output
Gap), a condus la apariTia unui fenomen oarecum paradoxal de convieTuire a
excedentelor si deficitelor de forTa de munca. Acest fenomen In sine reprezenta o
manifestare a unei excrescenTe speculative de piaTa (market bubble/market froth)
tipica perioadelor de boom economic. Este evident Insa ca, apariTia lui dupa o
perioada foarte lunga de declin economic (peste doua decenii) a indus o serie de
dezvoltari de piaTa muncii si de abordari privind dezvoltarea resursei umane ce au
augmentat dezechilibre deja existente pe piaTa muncii.
Pe ansamblu se poate spune ca la nivelul trimestrului III al anului 2008, respectiv
Inainte ca socul exogen aleator al depresiunii economice globale sa afecteze si
economia romaneasca, piaTa muncii Isi atinsese potenTialul de ocupare la nivelul dat
de productivitate a muncii (corespunzator deci nivelului tehnologic al aparatului
productiv precum si metodelor si procedeelor de organizare a producTiei si a muncii
prevalente In economia naTionala). Acest nivel era compatibil din punct de vedere
obiectiv (consideraTiunile subiective nu pot fi aici luate In calcul) cu o anumita rata
suficient de ridicata de inactivitate precum si cu existenTa unei subocupari relative,
iarasi suficient de ridicate, In zona economiei de subzistenTa (sectorul producTiei
gospodaresti pentru uz final propriu localizat cu precadere In mediul rural). De aceea
trebuie subliniat tot cu valoare de consideraTiune obiectiva ca si In absenTa socului
depresiunii economice, ce evident va aduce cu sine un recul faTa de nivelul atins la
finele trimestrului III al anului 2008, dezvoltarile nu ar mai fi putut fi foarte importante
In urmatorii ani Intrucat, un salt important de productivitate deja avusese loc.
Urmatorul nu putea avea loc decat dupa un oarecare interval de recuperare a
investiTiei ce permisese saltul de productivitate precedent.
Cifrele privind migraTia (imigraTia si emigrarea legala permanenta) nu au fost, dupa
1995, importante din punct de vedere statistic (In jur de minus 10-15 mii pe an). In
schimb, emigraTia temporara pentru munca In strainatate, predominant In Tarile UE
din zona occidentala, este estimata, In primavara 2008, la circa 2 milioane28. Este
vorba, In special, de adulTii tineri care, daca decid sa-si permanentizeze sederea In
Tarile respective prin naturalizare, vor afecta si mai serios balanTa pe varste si aportul
de natalitate preliminat. Trebuie luat In calcul si faptul ca, In condiTiile menTinerii unui
decalaj important In privinTa standardelor de viaTa si perspectivelor de Implinire
profesionala si personala In Tara, atracTia emigrarii temporare sau permanente va
ramane puternica, Tinand seama si de nevoile proprii ale Tarilor partenere mai
dezvoltate din UE, care se confrunta cu aceleasi probleme de Imbatranire
demografica si scadere a natalitaTii.

3.1.2. Aspecte problematice - Situatia demografica

2009-04-09T15:04:00.000-07:00

- Declinul populaTiei cu un puternic risc de irevesibilitate a fenomenului;
- procesul de Imbatranire a populaTiei;
- fenomenul de migraTie externa temporara, fara schimbarea domiciliului, sau
migraTia pentru munca;
- diminuarea progresiva a resursei de munca;
- nivelul Inca redus al productivitaTii muncii, reflecat inclusiv In persistenTa unei
rate ridicate de inactivitate precum si a unei zone vaste de subocupare relativa
In economia de subzistenTa;
- impactul depresiunii economice globale, ce va avea drept efect un recul de
dezvoltare si drept consecinTa probabila pierderea tuturor micilor avansuri In
planul pieTei muncii obTinute In cei caTiva ani de crestere economica ce au
urmat celor doua decenii de declin economic de la finele sec.20;
Mesaj cheie: EvoluTiile demografice si de piaTa muncii au un impact hotarator asupra
vizunii de dezvoltare a resurselor umane, atat la nivel macro cat si la nivel de
Intreprindere, comunitate si individ. Traseul de dezvoltare al societaTii romanesti In
cea de a doua jumatate a secolului al 20-lea a creat premisele pentru o serie de
dezvoltari negative, unele cu un posibil caracter de ireversibilitate. Aceasta adauga
la dificultaTile inerente procesului de dezvoltare a resursei umane In fazele de
recesiune si depresiune ale ciclului economic capitalist.

3.2 Situatia educaTiei si formarii profesionale iniTiale - 3.2.1. Viziune de ansamblu

2009-04-09T15:02:00.002-07:00

EducaTia si formarea sunt determinante pentru schimbarile din plan economic si
social. Flexibilitatea si securitatea necesare In vederea sporirii numarului si calitaTii
locurilor de munca depind de garantarea faptului ca toTi cetaTenii dobandesc
competenTele esenTiale si Isi actualizeaza cunostinTele pe parcursul Intregii vieTi.
InvaTarea continua contribuie la susTinerea creativitaTii si inovarii si permite
participarea deplina la viaTa economica si sociala.
Analiza situaTiei educaTiei si formarii a pornit de la poziTionarea Romaniei In anul
2007 In raport cu indicatorii Strategiei Lisabona:
INDICATORII STRATEGIEI LISABONA29
ROMANIA MEDIA UE łINTA UE
(2010)
Parasirea prematura a sistemului de educaTie* 19,2% 14,8% Max. 10%
Ponderea populaTiei de 22 de ani care a absolvit
nivelul de InvaTamant secundar superior
77,4% 78,1% Min. 85%
Ponderea elevilor de 15 ani care nu reusesc sa
atinga nici macar nivelul cel mai scazut de
performanTa (PISA 2006)
53,5%
24,1% 15%
Rata de crestere anuala a numarului de absolvenTi
In domeniile matematica, stiinTe si tehnologie
(2000-2006)
5,5% 4,4% 1,4%
Participarea adulTilor la InvaTare pe parcursul 1,3% 9,7% 12,5%
InvaTamantul preuniversitar din Romania a fost, In ultimii ani, subiectul unor
transformari profunde, pe majoritatea componentelor sale. Desi de magnitudini si
intensitaTi diferite In diverse perioade, schimbarile au „atins” toate elementele
importante ale sistemului, de la curriculum si evaluare, la management si finanTare,
de la formarea cadrelor didactice, la repoziTionarea si restructurarea reTelei scolare.
Structura sistemului de InvaTamant preuniversitar a cunoscut, la randul ei, modificari
semnificative In ultimii ani, principalele schimbari fiind cresterea duratei
InvaTamantului obligatoriu de la 8 la 10 ani, reorganizarea si diversificarea rutelor de
formare specifice InvaTamantului profesional si tehnic: liceul tehnologic si ruta
progresiva (scoala de arte si meserii + anul de completare + liceu tehnologic). La
acestea se adauga reglementarile recente privind „revigorarea” InvaTamantului postliceal
(finanTare, acces, participare).
Modificarile Legii InvaTamantului din 1995, In anii 2003 si 2004, au adus ImbunataTiri
semnificative cadrului legal, prevazand printre altele introducerea unor elemente de
schimbare a sistemului de finanTare a InvaTamantului preuniversitar prin sporirea
autonomiei unitaTilor de InvaTamant si a atribuTiilor autoritaTilor locale; finanTarea
InvaTamantului de stat din fondurile publice a crescut de la 3,6% din PIB In 2001, la
5,2% In 2007, fiind estimata la minimum 6% Incepand din anul 2008.
In intervalul 2000-2006, numarul absolvenTilor si al unitaTilor de InvaTamant In
funcTiune (In special preuniversitar) s-a aflat Intr-o scadere continua, cu diferenTieri si
oscilaTii pe niveluri educaTionale si locaTii (urban/rural) corelat fiind, de la an la an, cu
diminuarea populaTiei de varsta scolara.
In urma numeroaselor sesizari critice, susTinute de studii care au relevat perpetuarea
si chiar, sub unele aspecte, adancirea decalajelor faTa de celelalte Tari ale UE si
ramanerile In urma faTa de obiectivele Strategiei Lisabona, In februarie 2008,
principalele partide reprezentate In Parlament au semnat, la iniTiativa Presedintelui
Romaniei, un Pact NaTional pentru EducaTie care stabileste ca obiectiv strategic
convenit pentru remedierea situaTiei In perioada urmatoare transformarea Scolii ca
sistem pentru generarea sustenabila a unei resurse umane naTionale Inalt
competitive, capabile sa funcTioneze eficient In societatea actuala si viitoare.
DirecTiile de acTiune si proiectele necesare Indeplinirii obiectivului strategic vizeaza
orientarea sistemului educaTional catre nevoile beneficiarilor acestuia, inclusiv catre
nevoile speciale ale celor dezavantajaTi, anticiparea si satisfacerea proactiva a
nevoilor actuale sau de perspectiva ale pieTei de competenTe.
SperanTa medie de viaTa scolara era In Romania (In 2006) de 15,6 ani faTa de 17,2
ani In UE-27, iar proporTia din populaTia Intre 15 si 64 de ani cuprinsa In InvaTamantul
de toate gradele era de 47,5%. Rata bruta de cuprindere In InvaTamantul primar si
gimnazial a Inregistrat o tendinTa ascendenta, cu 4% In anul scolar 2005/2006 faTa
de 2002/2003, menTinandu-se Insa un decalaj important (14%) Intre mediul urban si
cel rural. Daca In mediul urban aproape 80% dintre elevi finalizeaza ciclul obligatoriu
de 10 clase prin promovarea examenelor finale, In mediul rural proporTia este de sub
50%. In anul 2006, numai 2,9% din totalul populaTiei active din mediul rural aveau
studii superioare In comparaTie cu 21,0% In mediul urban.
Rata de participare la educaTie (ISCED1-5) a populaTiei Intre 15 si 24 de ani a
crescut de la 37,3% In 1999/2000 la 46,1% In 2003/2004, dar rata de parasire
timpurie a scolii ramane alarmanta, respectiv 19,2% In 2007, cu mult peste nivelul
mediu al UE-27 de 14,8% si al obiectivului-Tinta de sub 10% prevazut pentru
aplicarea obiectivelor Strategiei Lisabona pentru anul 2010.
ProporTia absolvenTilor InvaTamantului secundar superior din grupa de varsta 20-24
ani era In 2007 de 77,4% faTa de obiectivul de referinTa UE pentru anul 2010 de 85%.
Participarea la educaTia timpurie In 2006 era de 75,8% faTa de 90% cat reprezinta
Tinta de referinTa a UE pentru anul 2010.
Pana In anul 2005, nu a existat un sistem explicit, cuprinzator si unitar la nivel
naTional pentru asigurarea calitaTii educaTiei. In aceste condiTii, referirile la relevanTa
si, respectiv, calitatea educaTiei si formarii profesionale s-au putut face numai pe
baza evaluarilor externe. Evaluarea realizata In 2006 dupa metodologia OrganizaTiei
pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) In sistemul PISA (Programme
for International Student Assessment) pentru performanTa generala a tinerilor de 15
ani, situeaza Romania pe locul 47 din 57 de Tari participante, 53,5%30 din elevii
romani fiind sub nivelul alfabetizarii funcTionale. Mediocritatea rezultatelor este mai
Ingrijoratoare prin raportare la evaluarea PISA din anul 2000, faTa de care se
Inregistreaza o scadere a performanTelor scolare. Raportul PISA 2006 evidenTiaza o
variaTie mare Intre rezultatele obTinute de elevii din diferite scoli si constata
persistenTa unor decalaje substanTiale de performanTa la elevii proveniTi din
segmentele defavorizate ale populaTiei.
SituaTia pare a fi de asemenea problematica31 si In ceea ce priveste InvaTamantul
universitar, unde nu a avut loc o evaluare de tip calitativ care sa evidenTieze
relevanTa competenTelor dobandite In raport cu cerinTele reale de pe piaTa muncii si
cu exigenTele dezvoltarii durabile. In termeni strict cantitativi, rata de participare a
absolvenTilor de InvaTamant secundar la InvaTamantul superior a crescut de la 27,7%
In 2000/2001 la 44,8% In 2005/2006, dar faptul ca doar 11,7% din adulTii din grupa
de varsta Intre 25 si 64 de ani sunt absolvenTi de InvaTamant superior (faTa de 27,7%
In SUA, 16,4% In Marea Britanie sau 15,4% In FranTa) plaseaza Romania Intr-o
situaTie dezavantajoasa faTa de cerinTele racordarii la societatea bazata pe
cunoastere.
La sfarsitul anului universitar 2006/2007, erau Inscrisi 818,2 mii studenTi, dintre care
522,6 mii In instituTiile de InvaTamant public si 295,6 mii In cel privat, cu o crestere de
11% faTa de anul precedent, mai ales pe seama Inscrierilor In sistemul de InvaTamant
deschis la distanTa din sectorul privat (reprezentand 15% din totalul studenTilor).
Ponderea studentelor a fost de 59,8% dintre absolvenTi In InvaTamantul public si 58%
In cel privat. PreferinTele la Inscriere In anul scolar 2007/2008 s-au Indreptat In
continuare spre facultaTile de profil universitar (31,4% In sectorul public si 26,3% In
cel privat), economic (23,9% public si 44,3% privat), juridic (24,6% In sectorul privat)
si 28,1% tehnic (In sectorul public). Este totusi important de menTionat ca, In
comparaTie cu obiectivul-Tinta al UE pentru anul 2010 privind cresterea cu 15% a
numarului de absolvenTi ai programelor de studii superioare In matematica, stiinTe si
tehnologii, Romania a Inregistrat o rata de crestere de 25,9% pana In 2006.
Rata de participare a adulTilor Intre 25 si 64 de ani la programe educaTionale se afla
Inca, In 2007, la un nivel extrem de scazut de 1,3% faTa de media UE-27 de 9,7% si
faTa de obiectivul-Tinta de 12,5% pentru anul 2010. De asemenea, acest nivel este
Inca departe de obiectivul-Tinta naTional de 7% stabilit pentru anul 2010 In cadrul
Strategiei pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua, 2005 –
2010.

3.2.2. InvaTamantul preuniversitar

2009-04-09T15:02:00.001-07:00

InvaTamantul preuniversitar din Romania a traversat o perioada de continue
restructurari In toate componentele, de la aspectele de ordin structural (ex. schimbari
ale duratei scolaritaTii obligatorii, la nivelul rutelor de profesionalizare etc.), pana la
aspecte de ordin curricular sau managerial, iar aceste schimbari/ ajustari continua,
unele fiind doar de „cosmetizare”, iar altele de amploare considerabila, asa cum este
preconizata descentralizare. Toate aceste schimbari vizau ImbunataTirea
performanTelor sistemului In a-si Indeplini misiunea de baza: aceea de a asigura
competenTele de baza, pregatirea generala fundamentala necesare individului pentru
a se integra activ In societate.
Principala concluzie pe care o putem formula, ca urmare a Intregii analize, este
aceea ca sistemul de InvaTamant preuniversitar din Romania, In ansamblul sau, nu
reuseste sa aiba In momentul de faTa o buna performanTa In ceea ce priveste
contribuTia sa la dezvoltarea resurselor umane din perspectiva InvaTarii pe parcursul
Intregii vieTi. Progresele semnificative Inregistrate sunt mai degraba sectoriale, dar
multitudinea schimbarilor, ca si caracterul lor recent, nu au produs Inca efectele
pozitive scontate, de ansamblu, asa cum o arata In analizarea acestora principalii
indicatori. PerformanTa globala a sistemului, tradusa In rezultatele obTinute de elevi la
diferitele testari, ori In performanTele lor In sistemul terTiar, ori la locul de munca este
mai degraba necorespunzatoare. Acelasi lucru Il putem afirma si In legatura cu
ceilalTi actori importanTi ai actului educaTional, profesorii, daca analizam motivaTia lor,
calitatea pregatirii, receptivitatea faTa de perfecTionarea de-a lungul carierei didactice,
respectiv perfomanTa lor, cunatificabile In satisfacTia elevilor, a parinTilor, a Increderii
In sistem ca Intreg.
Criticile majore care se aduc sistemului de InvaTamant preuniversitar sunt legate de
supraIncarcarea programelor scolare, de caracterul prea teoretisc al celor InvaTate,
esuand In a dezvolta copiilor competenTe de a sti sa faca, ori In a dezvolta o atitudine
favorabila faTa de InvaTare ca Intreg. De aceea, schimbarile majore care se impun Tin
de restructurarea manierei de interacTiune didactica si de vehiculare a cunostinTelor,
dar si de apreciere, pentru a evalua competenTe reale, pentru a sprijini individul cu
toate nevoile sale specifice.
Elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare a resurselor umane din Romania
trebuie sa Tina seama de importanTa capitala a educaTiei si formarii profesionale
iniTiale si de cei care sunt direct implicaTi In furnizarea acesteia – cadrele didactice.
Aceste aspecte trebuie sa ocupe un loc fundamental In SIDRU, dublate de Intarirea
capacitaTii manageriale de a oferi servicii educaTionale calitative si adaptate tuturor
indivizilor.

3.2.2.1. Aspecte problematice - Invatamantul preuniversitar

2009-04-09T14:59:00.000-07:00

•Din punct de vedere al unei viziuni strategice integratoare a reformei si
schimbarilor induse, putem afirma ca multe dintre reformele din sistem s-au
produs haotic, s-au realizat „schimbari la schimbari” precipitate, care au
produs confuzii, bulversari si frustari, fara a se fi consolidat modificarile
introduse, s-au abordat de multe ori sectorial, fara a fi suficient articulate toate
componentele pe care le viza schimbarea respectiva. Multe dintre aceste
iniTiative nu au beneficiat de alocarile financiare corespunzatoare, iar In
majoritatea cazurilor nu s-a realizat abilitarea corespunzatoare a celor meniTi a
implementa aceste reforme, profesorii.
•Politicile nu sunt, de cele mai multe ori, fundamentate pe evidenTe; acestea fie
nu pot fi produse, datorita slabei capacitaTi de colectare si analiza a datelor,
fie, atunci cand sunt disponibile, nu sunt luate serios In considerare.
•Valorizarea sociala a InvaTarii Inregistreaza un deficit semnificativ In general,
dar foarte vizibil la nivelul InvaTamantului preuniversitar.
•Scaderea atractivitaTii profesiei didactice; erodarea statutului cadrelor
didactice.
•Structura curriculumului pentru dobandirea competenTelor de baza la toate
nivelurile sistemului este inadecvata. Nu sunt descriptori pentru competenTele
de baza, nici diferenTieri cu privire la componentele de dezvoltat pe fiecare
palier de scolaritate.
•Lipsa modalitaTilor de evaluare a competenTelor reale, atat In ceea ce priveste
elevii cat si profesorii; sistemul de examinare naTionala pune accent pe
informaTii memorate In detrimentul competenTelor acumulate. Chiar daca se
produc modificari la nivelul manierei de vehiculare a informaTiei In procesul
didactic, modalitatea In care este conceputa evaluarea sumativa (examenele
finale), ca si filtrele de acces pe trepte superioare de scolaritate, determina,
constrang chiar cadrele didactice sa puna accent tot pe acumularea de
cunostinTe.
•Deteriorarea Increderii In diplomele si certificatele eliberate, deoarece acestea
nusunt acoperite prin competenTe reale.
•Din punct de vedere al managementului instituTional, principala limita rezida
din autonomia limitata a scolilor, dar si din lipsa capacitaTii manageriale si
administrative de a implementa dezvoltari organizaTionale strategice, articulat,
coerent.
•In contextul descentralizarii InvaTamantului, este necesara Intarirea capacitaTii
manageriale nu numai la nivelul scolilor, ci si al autoritaTilor locale/ regionale,
deoarece fara o pregatire adecvata a autoritaTilor si dezvoltarea unor
departamente bine pregatite pentru problematica educaTionala, nu putem vorbi
de o buna funcTionare In sistem descentralizat.
•Pentru a realiza schimbarile la calitatea preconizata, resursele materiale sunt
insuficiente, dar si capacitatea de a genera resurse alternative este limitata.
•Managementul financiar deficitar la nivel de sistem face ca resursele alocate,
chiar daca mai mari, sa nu fie gestionate eficient, neproducand valoare
adaugata la nivel micro, la nivelul scolii si al clasei de elevi.
•Infrastructura scolara necesita Inca multe ImbunataTiri, atat la nivelul cladirilor,
cat si al dotarii cu materiale didactice, iar receptivitatea autoritaTilor locale, ca
si viziunea lor In sprijinirea instituTiilor educaTionale este mai degraba limitata.
•Implementarea unui sistem coerent si funcTional de asigurare a calitaTii In
InvaTamantul preuniversitar este departe de a fi funcTionala si coerenta, tinde
sa se realizeze formal (In ciuda unui concept pozitiv), neacoperind toate
componentele cercului calitaTii. Chiar daca evaluatorii externi sunt pregatiTi,
evaluatorii interni de la nivelul scolii nu au beneficiat de o formare adecvata si
In multe situaTii evaluarea calitaTii nu este realizata cu temeinicia cuvenita.
•Corelarea si cooperarea Intre InvaTamantul preuniversitar si cel superior
raman probleme majore, atat In ce priveste orientarea scolara si profesionala
a absolvenTilor, cat si datorita cercului vicios creat: intrari de slaba calitate In
InvaTamantul superior, determina scaderea stachetei exigenTelor, ca si a
capacitaTii de a raspunde calitativ solicitarilor de la acest nivel. AbsolvenTilor
de InvaTamant preuniversitar le lipsesc deprinderi de munca intelectuala
autonoma, disciplinata, consecventa, deficitare fiind si aspectele atitudinale,
ori legate de curiozitatea de a sti, de interesul de a face mai mult, ca investiTie
strategica In sine, de a se autoorganiza si a valorifica eficient, pentru sine,
resursele avute la dispoziTie. Din pacate, aceeasi situaTie se perpetueaza nu
numai In sistemul formal, dar si la locul de munca, ori In cadrul non si informal.
Pe de alta parte, In InvaTamantul superior nu se recunosc achiziTiile specifice
din anumite licee de profil preuniversitare, pentru a-i motiva pe tineri sa
continue studiile (mai ales tinerii absolvenTi de IPT). Iesirile de slaba calitate
din InvaTamIntul superior care intra In sistemul preuniversitar (cadrele
didactice), determina o calitate discutabila a actului didactic.
•Rezultatele obTinute la bacalaureat determina distorsiuni In accesul In
InvaTamantul superior, discutandu-se tot mai mult de o ierarhizare a liceelor In
funcTie de calitatea probata.
•Managementul asociativ si parteneriatul social nu aduc Inca instituTiile de
InvaTamant profesional si tehnic In postura de furnizori de formare iniTiala si
continua care funcTioneaza In parteneriat strans cu mediul economic si social
regional.
•Corelarea ofertei educaTionale a InvaTamantului profesional si tehnic cu
tendinTele de pe piaTa muncii si cu prioritaTile de dezvoltare economica stabilite
la nivel naTional si regional raman probleme semnificative de abordat pentru
perioada urmatoare.
•Analiza nevoilor si a cererii de educaTie si formare profesionala nu se
realizeaza In mod sistematic. Raportul calificare Ingusta versus calificare
larga, In avantajul acesteia din urma, nu este suficient de bine realizat In
formarea iniTiala, pentru a permite flexibilitate pe piaTa muncii.
•TranziTia de la scoala la piaTa muncii este Inca foarte lunga, pe de o parte
datorita unui sistem de orientare scolara si profesionala Inca deficitar, pe de
alta parte, datorita abilitaTilor deficitare a tinerilor de management a propriei
cariere, dar si datorita implicarii limitative a patronatelor ca parteneri ai actului
educaTional, inclusiv In realizarea externalizata a evaluarii. De asemenea, sunt
insuficiente si nu foarte consecvent realizate studiile pentru monitorizarea
absolvenTilor, a impactului pregatirii acestora la iesirea lor din sistem.
•Nu se cunosc direcTiile de dezvoltare la nivel regional si lipsesc parghiile de
cointeresare pentru a urma aceste direcTii, In cazul In care acestea exista.
PROIECT
30
•Parteneriatul In general cu toate instituTiile cu rol educaTional din comunitate
este destul de slab dezvoltat, cu repercursiuni asupra facilitarii dezvoltarii
fiecarui copil potrivit aptitudinilor si intereselor sale, asupra participarii si
implicarii active, antreprenoriatului si civismului, asupra valorificarii
experienTelor de viaTa dobandite In cadru nonformal si informal (realizarea
funcTionala si a dezideratului life-wide learning). Aceasta atrage si o slaba
implicare a partenerilor relevanTi In actul educaTional, inclusiv a parinTilor care
este necesar sa fie mai bine informaTi si pregatiTi pentru a acTiona consecvent
ca beneficiari.
•Asigurarea accesului si a participarii la educaTie / servicii educaTionale de
calitate pentru toTi (dezideratul UNESCO, de realizat pana In 2015) este Inca
problematica, In special In mediul rural, dar mai pregnant se constata un
acces limitat al grupurilor defavorizate, desi situaTia s-a ameliorat. Factorii care
determina aceasta situaTie sunt: fragmentarea reTelei scolare, insuficienTa
cadrelor didactice calificate (mai ales In mediul rural sau pentru anumite
discipline), diferenTele de implicare financiara a comunitaTilor locale pentru
investiTia In educaTie, deprecierea statutului socio-economic si profesional al
cadrelor didactice (Imbatranire, lipsa de atractivitate a carierei didactice etc.),
deficitul de competenTe si de servicii de asistenTa, consiliere si orientare, mai
ales pentru categoriile aflate In situaTie de risc.
•Ofertele educaTionale alternative sunt insuficiente, fara continuitate, cu acces
redus de trecere de la un nivel la altul si nu sunt adaptate la nevoile concrete
ale publicului Tinta pentru a le face accesibile si pe un termen rezonabil de
timp.
•De asemenea, rutele de formare nu sunt suficient de flexibile, pentru a permite
cu usurinTa valorificarea achiziTiilor unui anumit parcurs de formare, respectiv
sprjinirea pentru a trece dintr-o ruta de formare In alta. Sistemul de InvaTamant
este mai degraba segregaTionist, fiind greu, daca nu imposibil ca un elev care
este in situaTie de esec scolar (si aceasta eticheta destul de usor pusa, fara a
valorifica ce poate elevul, ci doar prin raportare la standarde si sabloane
uniforme), sa se redreseze prin valorificarea afirmativa a ceea ce poate sa
faca. In aceste condiTii nu putem vorbi nici de soluTii viabile de reducere a
abandonului scolar.
•Rate de abandon ridicate sunt datorate si problemelor sociale, de mediu
rezidenTial, alcoolism sau violenTa domestica si nu In ultimul rand, migraTiei
forTei de munca.
•A doua sansa la educaTie nu este la nivelul calitativ al primei sanse, iar
maniera de realizare nu este adaptata educaTiei de baza a (tinerilor) adulTi(lor).
Participarea scazuta In cadrul programului “a doua sansa” pe considerente
sociale, de mentalitate, de neimplicare a comunitaTii si din lipsa mediatizarii
acestei forme de pregatire educaTionala.
•Formarea iniTila a cadrelor didactice si pentru a activa In acest sistem de
educaTie de baza a adulTilor, dar mai ales pentru a forma competenTe, pentru a
evalua constructiv si afirmativ este deficitara. De asemenea, formarea pentru
integrarea pedagogica a resurselor digitale In procesul didactic este foarte
redusa.
•Participarea cadrelor didactice la formarea continua se confrunta Inca cu
probleme structurale si funcTionale majore (desi In cifre absolute situaTia s-a
ImbunataTit): corelarea formarii profesionale continue cu dezvoltarea In cariera
si cu sistemele de compensaTii si beneficii, asigurarea accesului cadrelor
didactice la o oferta diversa de formare profesionala In toate zonele Tarii,
cresterea calitaTii ofertelor de formare continua, cresterea capacitaTii de
monitorizare si evaluare a CNFP, implementarea unui sistem de management
al performanTei.
•Manifestarea scolilor ca centre comunitare de resurse este foarte limitativa,
desi foarte necesara pentru contribuTia lor la dezvoltarea de ansamblu a
comunitaTii (prin diversificare ofertei de servicii), mai ales In mediul rural, unde
infrastructura de servicii (educaTioanle/ de formare) este foarte deficitara.

3.2.3. Invatamantul superior

2009-04-09T14:58:00.000-07:00

InvaTamantul superior din Romania a cunoscut In ultimii ani schimbari radicale,
datorate implementarii Procesului Bologna. Acestea se adauga transformarilor pe
care le-a cunoscut prin extinderea sa ca InvaTamant de masa, cu o capacitate mult
mai mare de cuprindere In sistemul terTiar, prin apariTia universitaTilor private, dar si a
celor de stat In mult mai multe localitaTi. Pe langa avantajele incontestabile, extensia
cantitativa a Insemnat o descrestere a calitaTii, atat datorita lipsei personalului
didactic specializat, cat si datorita scaderii stachetei de exigenTa, si nu numai. Cu
excepTia unor insule izolate de excelenTa, datorate mai degraba meritelor personale
decat politicilor instituTionale, calitatea personalului de predare si cercetare din
universitaTi este la un nivel nesatisfacator. La nivel de sistem, MECI si guvernele
post-decembriste sunt vinovate de subfinanTarea cronica (care a atras dupa sine si
scaderea atractivitaTii si o oarecare erodare a statutului de cadru didactic universitar)
si lipsa determinarii de a introduce mecanismele de asigurare a calitaTii educaTiei si
cercetarii, fiind cunoscute procentele de sub 4% din PIB alocate educaTiei de-a lungul
anilor. In plan internaTional, se constata o politica tot mai agresiva a universitaTilor de
recrutare transfrontaliera a personalului de cercetare si de finanTare adecvata a
acestuia.
In momentul de faTa Romania nu are un cadru si un registru naTional al calificarilor
pentru InvaTamantul superior. Aceasta face ca universitaTile sa ofere multe
specializari care nu se finalizeaza Intr-o calificare relevanta pentru piaTa muncii. Mai
mult, curricula pe care o ofera studenTilor este mai degraba rezultatul relaTiilor de
putere din interiorul universitaTilor si a departamentelor, decat ruta cea mai buna de a
obTine o calificare adecvata. Activitatea ACPART a fost profund afectata de
elementele de desincronizare sistemice – MMFPS si MECI. Constituirea unui cadru
naTional al calificarilor, In care calificarile sunt definite In termeni de rezultate ale
InvaTarii, In concordanTa cu Cadrul European al Calificarilor (EQF), devine o
necesitate, daca dorim sa compatibilizam pregatirea resursei umane din Romania cu
ceea ce se Intampla In interiorul Uniunii.
In plus, nu vorbim numai despre responsabilitatea InvaTamantului superior de a
asigura pregatirea iniTiala la nivel superior a resursei umane, ci si de
responsabilitatea acestor instituTii educaTionale, din perspectiva InvaTarii pe parcursul
Intregii vieTi, cu privire la ofertele educaTionale, punctuale, de perfecTionare de-a
lungul carierei profesionale, de actualizare a cunostinTelor si competenTelor. Din
pacate universitaTile acorda o atenTie scazuta acestui palier, concentrandu-se mai
degraba pe programe masterale si doctorale, dar nu pe oferte punctuale de
perfecTionare rapida, potrivit nevoilor angajatorilor. Este un aspect In care
parteneriatele cu patronatul este necesar sa fie mai bine dezvoltate si diversificate, In
beneficiul ambelor parTi. De altfel, scaderea populaTiei scolare obliga oarecum
universitaTile sa diversifice ofertele educaTionale pe palierul educaTiei continue.
Continuand pe linia parteneriatelor dintre universitaTi si viitorii angajatori, pentru
relevanTa calificarilor dar si a pregatirii studenTilor de a “sti sa faca”, sa se integreze
rapid In cultura organizaTionla si responsabilitaTile de la locul de munca, este
imperios necesara regandirea practicii de specialitate, care actualmente are mai
degraba un caracter nesistematic si cvasi-facultativ, desfasurandu-se In majoritatea
cazurilor fara o supervizare din partea universitaTilor. Uneori nu exista nici macar o evaluare a activitaTilor desfasurate de catre studenTi In aceasta perioada,
prezentarea unei adeverinTe fiind singura cerinTa care condiTioneaza dobandirea
creditelor alocate. Stagiile de practica efectuate dupa sesiunea de vara sunt de cele
mai multe ori formale si nu mulTumesc nici una din parTile implicate: studentul va
constata la angajare ca nu poate face faTa sarcinilor de serviciu, cei din organizaTia
„gazda” percep prezenTa studenTilor ca fiind deranjanta si inutila, iar universitatea
pierde ca prestigiu.
Exista o foarte slaba cultura antreprenoriala In universitaTile romanesti. De cele mai
multe ori aceasta ia forma unei oferte tot mai variate de programe de studii, la un
nivel de taxare tot mai scazut, cu consecinTe nefaste atat asupra calitaTii educaTiei cat
si asupra poziTionarii absolvenTilor pe piaTa forTei de munca. Organizarea interna a
universitaTilor pe discipline si departamente nu pe proiecte este un obstacol major In
promovarea antreprenoriatului si a intraprenoriatului. Antreprenoriatul ca transfer
tehnologic, ca dezvoltare si inovare este aproape inexistent iar mentalitatea
dominanta din universitaTi este non sau anti-antreprenoriala. Este evident ca o
universitate nu trebuie sa devina o corporaTie, ea fiind In primul rand In slujba binelui
public. Este iarasi evident ca asumarea unei strategii antreprenoriale nu este o
obligaTie pentru fiecare universitate. Este Insa In interesul comunitaTii si a
cetaTeanului ca universitatea sa contribuie la cresterea competitivitaTii economice si
la o dezvoltare durabila.
O analiza pertinenta a sistemului superior de InvaTamant a fost realizata In 2007 In
Raportul Comisiei prezidenTiale pentru educaTie cu privire la starea sistemului de
InvaTamant din Romania. Pentru ca universitaTile sa poata sa Intareasca perfomanTa
stiinTifica, de cercetare, dar si de pregatire a absolvenTilor, se propunea si o
diferenTiere a universitaTilor In funcTie de performanTele probate. Se propunea astfel o
soluTie pentru armonizarea problematicii InvaTamantului de masa cu InvaTamantul de
calitate, de elita chiar.

3.2.3.1. Aspecte problematice - Invatamantul superior

2009-04-09T14:57:00.000-07:00

•Nu sunt formulate politici coerente, care sa permita flexibilizarea rutelor de
studii;
•Lipsa de cunoastere adecvata a programelor de schimbari educaTionale/
politici educaTionale propuse;
•InvaTamantul superior de masa nu se ridica la standardele calitative asteptate;
•Nu sunt realizate studii si analize de nevoi pentru calificarile propuse, pentru
programele de specializare, atat la nivel de licenTa, cat si masteral;
•La nivelul managementului instituTiilor universitare, lipsa de pregatire
manageriala a cadrelor didactice care acced In funcTii manageriale, la toate
palierele universitaTii se resimte atat la conturarea unui management strategic,
cat mai ales la urmarirea consecventa a implementarii articulate a planurilor
de dezvoltare organizaTionala;
•Slaba implicare a personalului didactic In dezvoltarea instituTionala;
•ExistenTa formala sau chiar absenTa codurilor de etica universitara si lipsa de
respect pentru prevederile acestora ori ignorarea lor;
•Slaba implicare instituTionala In activitaTile de cercetare – dezvoltare;
•Asumarea slaba a responsabilitaTilor instituTionale In procesele de asigurare
interna a calitaTii;
•Activitatea artificiala, fara efecte instituTionale sistemice, a organismelor
responsabile cu asigurarea interna a calitaTii;
•Restrangerea activitaTilor de evaluare catre proces fiind necesara si
extinderea evaluarii instituTionale catre produse academice (absolvenTi,
cercetare stiinTifica etc);
•Structurarea fragila a Centrelor de relaTii cu mediul economic si de afaceri In
vederea organizarii stagiilor de practica ale studenTilor; pregatirea practica a
studenTilor este deficitara;
•Slaba dezvoltare a sistemului de consiliere si orientare pentru studenTi;
•Reelaborarea criteriilor si standardelor de performanTa instituTionala In
vederea evaluarii specializarilor universitare si a programelor de studii si a
ierarhizarii lor;
•Omogenizarea finanTarii instituTionale a programelor de studii (se recomanda
introducerea unui sistem instituTional de finanTare diferenTiata In raport cu
calitatea performanTelor la nivelul programelor si instituTiilor);
•La nivelul procesului didactic, se constata adesea un conservatorism a unei
parTi a personalului didactic si administrativ;
•Tehnicile de predare si de InvaTare au ramas In mare masura neschimbate de
foarte multa vreme, InvaTamantul fiind Inca unul centrat pe profesori;
•Sisteme de evaluare deficitare, In prezent, evaluarea studenTilor fiind bazata
aproape exclusiv pe examenul final;
•Slaba utilizare a tehnologiilor informaTiei si comunicarii In formarea
profesionala a studenTilor;
•Slaba implicare a studenTilor In activitaTi de cercetare;
•Pregatire de specialitate supradimensionata si pregatire psiho-pedagogica
insuficienta, mai ales a absolvenTilor de InvaTamant superior care opteaza
pentru cariera didactica;
•Punerea accentului pe unele performanTe utilizabile exclusiv In mediul
academic si nu pe rezultate educaTionale aplicabile pe termen lung –
transferul competenTelor;
•Neutilizarea corecta a sistemului de credite transferabile, neutilizarea
sistemului de recunoastere si validare a cunostinTelor si competenTelor
dobandite In alte contexte, non-formale si informale, pentru scurtarea
perioadei de pregatire;
•Aplicarea la scara redusa sau mai degraba formala a chestionarelor pentru
evaluarea activitaTilor educaTionale a cadrelor didactice de catre studenTi, fara
efecte remediale;
•AbsenTa unei monitorizari a integrarii absolvenTilor pe piaTa muncii;
•Preocuparea relativ modesta faTa de programele de formare continua, de
perfecTionare;
•Cadrul naTional al calificarilor pentru InvaTamantul superior este Intr-o faza
incipienta;
•Pregatirea, informarea cadrelor didactice universitare cu privire la formularea
rezultatelor InvaTarii In termeni de competenTe, la formularea competenTelor
cuprinse In diploma supliment Intr-o maniera diferenTiata, pe cicluri de
pregatire, pentru conturarea unui profil de calificare compatibil cu standarde
ocupaTionale; implicarea unor experTi si reprezentaTi ai patronatelor In acest
sens.

3.2.4. Educatia adultilor - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

2009-04-09T14:56:00.000-07:00

Din perspectiva statisticilor existente cu privire la participarea adulTilor la InvaTare
continua, ca si a evoluTiei acestora pe parcursul anilor (sau mai bine spus involuTia
ori stagnarea lor – 1,3%), putem afirma ca nu au fost gasite Inca soluTii viabile privind
stimularea participarii adulTilor la InvaTare. Acest lucru nu este surprinzator, devreme
ce formal educaTia adulTilor nu intra comprehensiv In aria de responsabilitate a
niciunui minister. Desi si educaTia adulTilor trebuie considerata ca parte a educaTiei
naTionale, In cadrul ministerului educaTiei nu exista nici o structura organizaTionala cu
preocupari bine definite In acest domeniu al InvaTarii.
Formarea profesionala continua este In mare parte gestionata de MMFPS si CNFPA,
In tandem cu MECI. Insa cand vorbim de facilitarea participarii adulTilor la InvaTare,
trebuie sa avem In vedere toate nevoile educaTionale/ de InvaTare ale adultului, atat
pentru dezvoltare personala, cat si profesionala. Vorbim aici si de educaTia pentru
cetaTenie democratica, si de educaTia generala a adulTilor, si de educaTia In si pentru
timp liber, In scop de dezvoltare personala, de satisfacere a unor hobby-uri, de
relaxare si reenergizare (cu impact asupra capacitaTii funcTionale la locul de munca
deopotriva). Din pacate, aceste domenii ale educaTiei adulTilor nu au cunoscut o
susTinere din partea statului, iar instituTiile din reTeaua Ministerului Culturii, Cultelor si
Patrimoniului NaTional sau alte instituTii si organisme ale societaTii civile care au
acoperit punctual si astfel de nevoi, nu au avut puterea de a avea impactul scontat.
Poate ca Intinderea si complexitatea domeniului confera o posibila explicaTie pentru
faptul ca educaTia adulTilor ca atare nu intra In aria de responsabilitate distincta a
niciunui minister, fiind vorba de secTiuni care intra parTial In aria de responsabilitate a
diferitelor ministere. Lipseste Insa o viziune integratoare, articulata, ca dealtfel si o
lege specifica, a educaTiei adulTilor precum si a unor politici educaTionale funcTionale,
menite sa stimuleze participarea adulTilor la InvaTare.
In plus, pentru crearea cadrului facilitator, stimulativ, sunt necesare si parghii
financiare de intervenTie. Este cunoscut ca nivelul de viaTa relativ scazut al romanilor
face ca resursele proprii alocate InvaTarii sa fie foarte limitate. Din perspectiva
InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi sunt necesare asigurarea parghiilor facilitatoare si
a oportunitaTilor de InvaTare pe cel puTin trei dimensiuni de intervenTie pentru a sprijini
individul In acest demers: oportunitaTile din sistemul educaTional formal (formarea
iniTiala), oportunitaTile de InvaTare la locul de munca si de formare profesionala
continua, respectiv oportunitaTile disponibile de InvaTare pentru indivizi pentru a-si
ImbunataTi nivelul de viaTa, In afara contextului de munca.
Chiar daca pentru formare profesionala continua sunt o serie de reglementari,
resurse alocate, structuri instituTionale, totusi fondurile alocate vizeaza doar
aspectele reparatorii, reactive, compensatorii, nu Intreaga dezvoltare profesionala si
nu sau In foarte mica masura pe cele anticipative, de suport pentru dezvoltarea
carierei profesionale. Exista slabe preocupari pentru perfecTionare profesionala,
pentru actualizarea competenTelor si cunostinTelor, pentru InvaTare In vederea
accesarii unei poziTii superioare In cariera sau pentru schimbarea carierei (a se
vedea finanTarea InvaTarii la locul de munca, dar In relaTie cu nevoile angajatorului,
ori cursuri de recalificare pentru cei ce urmeaza a fi disponibilizaTi), ceea ce si explica
o mobilitate ocupaTionala pe verticala foarte redusa. Mobilitatea ocupaTionala pe
filiera dezvoltarii unei cariere este facilitata cu deosebire de continuarea educaTiei
iniTiale In sistem formal – educaTie terTiara cu ciclu complet (studii universitare +
masterat + doctorat) si studii postuniversitare de specializare Ingusta -, bazata pe
forme moderne de educaTie: e-learning, InvaTamant la distanTa, etc.)
Planul de AcTiune privind InvaTarea adulTilor elaborat la nivel european In 2007
(Action Plan on Adult Learning – It is always a good time to learn), prevede acTiuni
concrete de realizat pana In 2010 si are un mesaj specific referitor la realizarea
oportunitaTilor pentru adulTi de a InvaTa pentru a avansa cu un nivel comparativ cu
ceea ce este referenTialul cadrului european de calificari (EQF).
Studii exhaustive si sistematice, periodice, care sa reflecte fidel realitaTile din
domeniul educaTiei adulTilor fie nu exista, fie, daca exista, sunt incomplete sau nu
sunt realizate credibil, exhaustiv. Inca nu sunt date, dar nici cercetari relevante cu
privire la cauzalitatea (ne)participarii adulTilor la educaTie, la motivaTia lor de a
participa, la sistemul instituTiilor de educaTie pentru adulTi etc.
Pana In prezent nu exista baze de date si nici un cadru organizat de informare a
publicului asupra ofertei de programe educaTionale pentru adulTi (instituTii ofertante,
tipuri de programe, modul de certificare etc.).
Toate aceste aspecte reclama necesitatea unei instituTii responsabile cu educaTia
adulTilor, fie ca este o agenTie interministeriala, un departament sau ce formula este
considerata mai fezabila, dar si necesitatea unui institut de cercetare care sa ofere
baza de argumentare stiinTifica pentru deciziile de politica educaTionala.
PiaTa ofertei de programe educaTionale, a instituTiilor de educaTia adulTilor s-a
dezvoltat oarecum haotic, cu oferte ce nu au fost concepute Intotdeauna pe criteriul
calitaTii. In plus, calitatea formarii este de multe ori discutabila, iar procentul foarte
scazut al participarii arata si ca furnizorii de oferte educaTionale esueaza In a
propune oferte atractive, adaptate nevoilor si intereselor adulTilor.
Calitatea scazuta se datoreaza si competenTelor formatorilor care lucreaza cu adulTii.
Lipsa unui sistem de formare iniTiala si continua pentru formatorii pentru adulTi, a unui
sistem de cariera profesionala, a unor standarde de certificare a competenTelor lor
(N.B. chiar daca a fost elaborat un standard ocupaTional pentru formatori si formatorii
de formatori, certificatele de specializare In formarea adulTilor au acelasi statut, chiar
daca acopera 20 sau 200 de ore de formare pentru obTinerea specializarii didactice),
sunt tot atatea posibile cauze a unei calitaTi scazute a formarii.
SituaTia instituTiilor din domeniul „educaTiei generale a adulTilor”, instituTii reprezentate
mai ales de casele de cultura, caminele culturale si universitaTile populare, alaturi de
o reTea naTionala de biblioteci, muzee, scoli populare de arta, centre de Indrumare a
creaTiei populare, este graitoare pentru interesul si susTinerea guvernamentala de
care s-au bucurat, numarul lor reducandu-se la mai puTin de jumatate din 1989, pana
acum. EducaTia pentru adulTi desfasurata In aceste instituTii vizeaza largirea
orizontului culturii generale, formare competenTelor „soft”, promovarea tradiTiilor si
valorilor culturale, altfel spus, dezvoltare personala si civica a cetaTenilor. Nu numai
ca pentru educaTia pentru cetaTenie activa si democratica nu s-au alocat fonduri, Insa
nici adulTii nu gasesc resursele financiare, dispoziTionale, etc. pentru a investi In
acest tip de educaTie, date fiind si valorile si modelele de succes social si personal
promovate prin mass-media.
Ca urmare a eforturilor de descentralizare a administraTiei publice, instituTiile mai sus
menTionate se afla In subordinea autoritaTilor locale, fiind finanTate de catre consiliile
judeTene, municipale, orasenesti sau comunale.
O Strategie Integrata pentru Dezvoltarea Resurselor Umane din perspectiva InvaTarii
pe parcursul Intregii vieTi nu poate sa ignore si latura educativa a formarii adulTilor, a
dezvoltarii personale a acestora, printr-o focalizare exclusiva doar asupra aspectelor
formarii profesionale. EvoluTiile recente din piaTa muncii au reliefat ca de multe ori
aceste aptitudini extra-profesionale au condus la soluTii de ocupare In absenTa unor
oportunitaTi pentru exercitatea profesiei de baza.

3.2.4.1. Aspecte problematice - Educatia adultilor

2009-04-09T14:55:00.000-07:00

•Incapacitatea factorilor decizionali din Romania de a gasi soluTii viabile privind
stimularea participarii adulTilor la InvaTare;
•EducaTia adulTilor ca atare nu intra In aria de responsabilitate distincta a
niciunui minister;
•In actualul sistem de educaTie pentru adulTi ofertele educaTionale care sa
acopere toate nevoile educaTionale/ de InvaTare ale adultului, atat pentru
dezvoltare personala, cat si profesionala sunt insuficient asigurate In mediul
rural si mic urban, mai ales;
•Lipseste o viziune integratoare, articulata;
•Sunt foarte puTine parghii de sprijin pentru perfecTionare profesionala, pentru
actualizarea competenTelor si cunostinTelor, pentru InvaTare In vederea
dezvoltarii sau pentru schimbarea carierei;
•Parghii financiare pentru stimularea participarii adulTilor la InvaTare pe
pacursul Intregii vieTi, pentru dezvoltare personala si sociala nu exista;
•Studii exhaustive si sistematice, periodice, care sa reflecte fidel realitaTile din
domeniul educaTiei adulTilor fie nu exista, fie, daca exista, sunt incomplete sau
nu sunt realizate credibil, exhaustiv. De exemplu, nu a fost realizat un studiu,
asemanator celui PISA, pentru a testa competenTele de baza ale adulTilor.
Know-how-ul In educaTia de baza a adulTilor este unul limitat, iar corelarea
diferitelor date32 ne face sa credem ca este o nevoie acuta de educaTie de
baza pentru adulTi.
•Nu exista baze de date si nici un cadru organizat coerent de informare a
publicului asupra ofertei de programe educaTionale pentru adulTi.
•Nu exista un sistem de formare iniTiala si continua a formatorilor pentru adulTi,
nu este reglementat un parcurs profesional, de avansare In cariera pentru
acestia, dar nici parghii facilitatoare pentru perfecTionarea lor profesionala
•Campanii educaTionale de informare a adulTilor asupra necesitaTii,
oportunitaTilor si beneficiilor InvaTarii sunt aproape inexistente si ineficiente.

3.2.5. Viziune integratoare

2009-04-09T14:54:00.000-07:00

Spicuirile din documentele strategice anterioare arata o viziune mai larga, care sa
cuprinda si educaTia permanenta. Din pacate Insa, Inca nu putem vorbi de o strategie
naTionala de InvaTare pe parcursul Intregii vieTi In Romania, desi acest document
integrator trebuia sa fie elaborat pana la sfarsitul anului 2006.
Dezvoltari s-au produs din partea ministerului de resort pe linia asigurarii, de
exemplu, celei de-a doua sanse la educaTie, sau a extinderii serviciilor de consiliere.
SoluTiile gasite Insa, ca si aspectele declarative din documente, care nu sunt foarte
convingatoare ca si concept, par sa nu fie suficient de adaptate si de funcTionale
pentru nevoile adulTilor de a InvaTa continuu. Chiar si a doua sansa la educaTie oferita
adulTilor necalificaTi, pare a nu fi suficient de adaptata adulTilor care au deja o
experienTa de viaTa, chiar daca sunt (semi)analfabeTi. A face din scoala un centru
comunitar de resurse33, presupune abilitarea profesorilor pentru a lucra cu adulTi, nu
pentru a risca o „rescolarizare”. Este motivul pentru care am introdus educaTia
adulTilor la domeniul „EducaTie”, tocmai pentru a semnala necesitatea de a fi privita
ca parte a educaTiei naTionale, care are nevoie de soluTii mai consistente.
Pe de alta parte, articulari interne Intre diferitele niveluri de scolaritate, pentru a face
mai usoara si mai flexibila urmarea diferitelor rute de scolaritate, este necesar a fi
reconsiderate.
Mesaj cheie: Pentru dezvoltarea cat mai rapida a resurselor umane, coroborand
nivelul de educaTie si tendinTele demografice, datele menTionate atrag atenTia asupra
necesitaTii unei investiTii susTinute pentru cresterea In cel mai scurt timp a proporTiei
absolvenTilor de InvaTamant secundar superior In cadrul grupei de varsta 20-24 ani.
De asemenea, cresterea ratei de participare la InvaTamantul superior si a ratei de
cuprindere a adulTilor In programe de InvaTare continua poate compensa deficitul de
forTa de munca Inalt calificata pentru o economie bazata pe cunoastere, competitiva
si durabila. In plus, din punct de vedere calitativ, este imperativa ImbunataTirea
substanTiala a calitaTii InvaTamantului obligatoriu.

3.3. SituaTia ocuparii fortei de munca - 3.3.1. Viziune de ansamblu

2009-04-09T14:52:00.000-07:00

PiaTa muncii din Romania se afla Intr-un proces de continua transformare demarat la
Inceputul ultimului deceniu al sec.20 si care continua si astazi. IniTial a avut loc un
proces de ajustare structurala, de tranziTie de la o structura tipica pentru economia
planificat-centralizata de tip sovietic la economia capitalista. Acest proces s-a
Incheiat In linii generale In perioada 1999-2002. La finele acestei etape, o buna parte
din populaTia ocupata era concentrata In agricultura de subzistenTa reflectand astfel
nivelul real al productivitaTii muncii In Romania la acel moment de timp. Ulterior a
Inceput un nou ciclu de data aceasta tipic unei economii capitaliste emegente, In
decursul careia au avut loc mutaTii importante In structura populaTiei ocupate, fara ca
din punct de vedere numeric absolut acesteia sa se modifice substanTial, astfel Incat
la finele acestei decade regasim serviciile ca principal angajator, urmate de
agricultura si de un sector industrial aproape complet restructurat unde se putea
constata la mijlocul anului 2008 un proces de stabilizare a ocuparii dupa un declin de
un deceniu si jumatate. Caracteristic acestei a doua etape de dezvoltare este apariTia
unor fenomene punctuale de deficit de forTa de munca (deficite ale ofertei), datorate
atat migraTiei forTei de munca catre statele Europei Occidentale cat si supradezvoltarii
(supra-oferta sau supra-producTia) unor sectoare si sub-sectoare cu
caracter eminamente speculativ (prin efect de propagare a boom-ului global al
investiTiilor In astfel de active). Criza economica mondiala, ce poate fi considerata
drept un soc exogen aleator de o amploare fara precedent si care are toate
caracteristicile unei DEPRESIUNI (cea de a patra si cea mai puTin cunsocuta faza a
ciclului economic capitalist) ar putea Insa altera din nou modelul de ocupare In
economia romaneasca. PiaTa muncii din Romania intra astfel Intr-o a treia etapa din
1990 Incoace a carei desfasurare, consecinTe si finalizare pot fi cu greu anticipate.
EvoluTiile Inregistrate plaseaza Romania, In anul 200834, la o distanTa semnificativa
de obiectivele Strategiei Lisabona pentru anul 2010, respectiv: rata generala de
ocupare pentru populaTia In varsta de munca (grupa 15-64 ani) de 59,7%, la o
distanTa de 10,3 puncte procentuale faTa de obiectivul de 70%; rata de ocupare a
femeilor de 53,1% la o distanTa de 6,9 puncte procentuale faTa de obiectivul de 60%;
rata de ocupare pentru grupa de varsta 55-64 de ani, de 43,6%, la o distanTa de 6,4
puncte procentuale faTa de obiectivul de 50%.
RepartiTia populaTiei ocupate, In anul 200735, pe activitaTi ale economiei naTionale
arata ca 29,5% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate In sectorul agricol,
31,4% In industrie si construcTii, iar 39,1% In servicii, prezentand o structura
echilibrata, diferita atat de structura UE-25 cat si Intr-o buna masura de structura
Noilor State Membre (NSM-10). In activitaTile neagricole erau ocupate 6.591 mii
persoane, ponderi semnificative In randul acestora fiind deTinute de cele care Isi
desfasurau activitatea In industria prelucratoare (29,9%) si In comerT (17,5%).
Comparativ cu anul 2006, a crescut numarul celor care Isi desfasurau activitatea In
construcTii (+21,7%), comerT (+9,7%), intermedieri financiare, bancare si de asigurari
(+5,6%) precum si In activitaTile de tranzacTii imobiliare, Inchirieri si activitaTi de
servicii prestate In principal Intreprinderilor (+0,2%). A scazut semnificativ numarul
persoanelor ocupate In activitaTi de energie electrica, gaze si apa (-10,9%), In
industria extractiva (-8,8%) si In administraTie publica (-7,7%). Aceste dezvoltari
reflecta volatilitatea cresterii economice precum si tendinTa catre speculativ chiar si a
investiTiei directe din economie. Cresterea ponderii activitaTilor de aval (downstream)
In dauna celor de amonte (upstream) ale lanTului valorii adaugate adauga astfel la
vulnerabilitaTile economiei si pieTei romanesti a muncii, fiind de natura sa amplifice
impactul depresiunii economice globale.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele In varsta de munca s-a
Inregistrat In randul absolvenTilor InvaTamantului superior (85,8%). Pe masura ce
scade nivelul de educaTie, scade si gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 63,9%
dintre persoanele cu nivel mediu de educaTie si numai 40,3% dintre cele cu nivel
scazut de educaTie. Aceasta Insa nu Inseamna ca In Romania nu exista un fenomen
acut de subocupare manifestat atat prin ocuparea unor locuri de munca cu cerinTe
reduse de calificare de catre indivizi cu calificari mai ridicate cat prin ocuparea unor
locuri de munca ale caror cerinTe de calificare sunt cateodata destul de semnificativ
diferite de cele obTinute de catre deTinatorii acestora prin procesele de educaTie
iniTiala. O alta forma de subocupare relativa sau mai bine spus un fenomen aflat la
graniTa dintre sub-ocupare si ceea ce ar putea reprezenta un soi de precarizare a
ocuparii, specific micilor economii deschise din Europa Centrala si deci si Romaniei,
este concentrarea generarii de noi locuri de munca In activitaTi de downstream (In
avalul lanTului valorii adaugate). Astfel, desi se poate argumenta foarte consistent ca,
o buna parte din masa In expansiune de absolvenTi cu studii superioare si-au gasit
un loc de munca In specialitatea pentru care s-au pregatit ori In specializari Inrudite,
totusi, trebuie precizat ca aceste locuri de munca sunt excesiv concentrate In
activitaTi de downstream, fie acestea si ale unor activitaTi ce nominal pot fi
considerate ca fiind cu valoare adaugata ridicata, atat din punct de vedere al
produsului final cat si din punct de vedere al procesului de producTie. Acest fenomen
ce desigur nu poate aparea ca periculos In perioadele de avant ori boom economic
Isi arata Insa Intreaga periculozitate In perioadele de recesiune si mai ales In cele de
depresiune cand, aceste sectoare si activitaTi sunt de regula cele mai greu lovite,
ceea ce vulnerabilizeaza de fapt ocuparea. Am putea spune de fapt ca, In acest
context, principala caracterstica a ocuparii romanesti este lipsa ei de robusteTe sau
excesiva vulnerabilitate la socuri.36
SalariaTii deTin In continuare cea mai mare pondere (66,2%) In totalul populaTiei
ocupate, numarul acestora fiind cu 30 mii mai mare faTa de anul precedent. In anul
2007 lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremuneraTi reprezentau 32,3%
din populaTia ocupata.
Rata somajului BIM37 In trimestrul II 2008 a fost de 5,6%, nivel ce a scazut atat faTa
de trimestrul I 2008 (6,3%), cat si comparativ cu trimestrul II 2007 (6,5%). Pe sexe,
ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 1,9 puncte procentuale (6,5%
pentru barbaTi faTa de 4,6% pentru femei), iar pe medii rezidenTiale, de 2,7 puncte
procentuale (6,9% pentru mediul urban, faTa de 4,2% pentru mediul rural). Rata
somajului avea nivelul cel mai ridicat (17,4%) In randul tinerilor (15-24 ani).
Rata somajului BIM de lunga durata (In somaj de un an si peste) a fost In anul 2007
de 3,2%. IncidenTa somajului BIM de lunga durata (ponderea persoanelor aflate In
somaj de un an si peste In total someri) a fost de 50,0%. Somajul pe termen lung s-a
manifestat In aproximativ aceeasi masura pe sexe (49,9% In cazul barbaTilor si
50,1%, In cazul femeilor), dar si pe medii de rezidenTa (49,4% In mediul rural si
50,3% In mediul urban). Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (In
somaj de sase luni si peste) a fost de 13,3%, iar incidenTa somajului de lunga durata
In randul tineretului de 66,1%.
Trebuie de asemenea luate In considerare desi cu limitele de rigoare privind
comparabilitatea, evoluTiile ratei somajului conform definiTiei naTionale. Aceasta
variabila a pieTei muncii a Inregistrat evoluTia cea mai spectaculoasa In ultimii ani,
practic InjumataTindu-se din 2003 In 2008. EvoluTia acestui parametru esenTial al
oricarei pieTe a muncii a reflectat cel mai bine procesul de crestere economica
accelerata, desi volatila, pe care l-a Inregistrat Romania dupa finalizarea proceselor
de tranziTie de la plan la piaTa, profitand si de avantajele unei economii globale aflata
probabil Intr-una dintre cele mai lungi perioade de crestere economica continue
Inregistrate In istorie. Practic rata somajului la nivelul anilor 2007 si 2008 (varful
ciclului economic, cu rezerva de rigoare totusi a faptului ca economia romaneasca nu
poate manifesta ciclitaTi endogene, toate miscarile ciclice fiind induse exogen
deocamdata) era reflectarea atingerii pragului ocuparii depline (“full employment”) la
nivelul dat al productivitaTii muncii pentru momentul respectiv de timp.
Criza Economica Globala si efectele posibile asupra dezvoltarii resurselor umane In Romania
la orizontul anului 2020 – ModalitaTi de depasire a crizei
Criza economica globala sau mai bine zis DEPRESIUNEA ECONOMICA GLOBALA
va schimba radical parametrii de funcTionare ai pieTei romanesti a muncii. Rata
somajului va creste, ceea ce se va reflecta atat In rata somajului Inregistrat (definiTia
naTionala) cat si In nivelul ratei somajului conform definiTiei armonizate BIM. Deficitele
de forTa de munca vor deveni de domeniul trecutului urmand a fi re-Inlocuite prin
excedente de forTa de munca ca urmare a contracTiei tot mai accentuate a cererii de
munca, ce va putea deveni chiar persistenta. Este neclar deocamdata ce se va
Intampla cu numarul mare de lucratori romani migranTi aflaTi In zona “vechilor state
membre ale U.E. (U.E.-15). Totul depinde de modul In care Tarile respective, marea
majoritate facand parte din zona EURO, vor trata actuala Depresiune economica
mondiala. Aici se afla de fapt cheia InTelegerii si mai ales a anticiparii evoluTiilor pieTei
romanesti a muncii. Daca aceste state vor adopa o modalitate de iesire din criza de
tip inflaTionist, respectiv prin renunTarea la ortodoxia stabilitaTii preTurilor (ce joaca
acelasi rol pe care ortodoxia etalonului aur Il juca In anii ’30 ai secolului trecut),
abordare ce le este permisa de existenTa unei valute de rezerva internaTionala
(scutita deci de riscul unei deprecieri relative), atunci ele vor fi In masura sa reia
ciclul de crestere relativ rapid desi este imposibil de spus cand anume se va atinge
maximul actualei contracTii si astfel, vor fi In masura sa reTina lucratorii migranTi si
chiar sa atraga un numar si mai mare, ceea ce ar dezechilibra complet si pe termen
lung micile pieTe emergente (small open economies) din Estul continentului Intre care
se afla si Romania. Pe de alta parte, daca Romania va raspunde, asa cum se pare
ca intenTioneaza a o face, de o maniera deflaTionista, respectiv menTinandu-se In
limitele ortodoxiei stabilitaTii preTurilor spre a apara cursul de schimb al monedei
naTionale si a preveni o reizbucnire a presiunilor inflaTioniste prin canalul cursului de
schimb, ceea ce Intre altele presupune si un atasament excesiv faTa de doctrina unor
bugete echilibrate, atunci ea va accentua miscarea de recesiune, contracTia cererii va
deveni mult mai accentuata si pe termen mult mai lung, ceea ce va crea un nou
stimulent pentru excesul de oferta de munca astfel creat de a migra catre economiile
ce vor reusi sa iasa mai repede din depresiune. In acest context si din punctul de
vedere al pieTei muncii menTinerea In limtele doctrinei stabilitaTii preTurilor si al celei a
bugetelor echilibrate (balanced budgets) antreneaza riscuri pe termen lung ce nu pot
fi contrabalansate de asa-numite avantaje macro-economice pe termen scurt.
Schimbarile continue de pe piaTa muncii si din societatea romaneasca necesita o
actualizare continua a cunostinTelor si deprinderilor, precum si o crestere a
adaptabilitaTii lucratorilor si intreprinderilor. De aceea, participarea la educaTie si
formare In mod continuu ajuta la o prezenTa activa a acestora pe piaTa muncii pe
parcursul Intregii vieTi. Competitivitatea intreprinderilor si calitatea serviciilor este
dependenta In mod direct de investiTiile pe care acestea le fac In dezvoltarea
resurselor umane prin formarea continua a forTei de munca.
Participarea adulTilor din Romania la InvaTare pe parcursul Intregii vieTi este Inca la
cote modeste desi, trebuie menTionat ca informaTiile pe care se bazeaza aceasta
aserTiune sunt corespunzatoare anului 2005 (anul ultimei anchete efectuate de catre
statistica naTionala privind formarea profesionala In Intreprinderi si ale carei rezultate
au fost facute publice). TendinTa Inregistrata Insa pentru prima jumatate a decadei
actuale a fost evident una crescatoare, progresul faTa de finele deceniului al 10-lea
(deceniul tranziTiei de la plan la piaTa In Romania) al secolului 20 fiind mai mult decat
evident. Intreprinderile romanesti si-au multiplicat efortul pentru formarea
profesionala a salariaTilor, In special pentru cea continua, aceasta evoluTie fiind un
efect al masivei investiTii directe In economia romaneasca, indiferent de caracterul
mai mult sau mai puTin speculativ al acesteia. Este parerea noastra, desi aici datele
si informaTiile ne lipsesc deocamdata, dar putem cu usurinTa presupune o
continuare a trendului anterior ca, pentru intervalul 2006-2008, investiTia In formare
profesionala si-a continuat cursul ascendent, nivelul pe care Il putem presupune ca
fiind atins In momentul imediat anterior contagiunii fiind de natura a plasa Romania
pe o cu totul alta poziTie In ceea ce priveste formarea profesionala a adulTilor si mai
ales formarea de intreprindere.
FinanTarea formarii profesionale cel mai adesea de catre participant si nu de catre
angajator constituie Inca, una din barierele principale pentru participare la instruire.
Crearea de oportunitaTi prin care responsabilitatea finanTarii sa se Imparta si din care
atat participantul, cat si angajatorul sa poata identifica beneficii reale pentru fiecare
poate contribui la schimbarea de atitudine faTa de educaTie si formare. Noi
consideram ca pasi importanTi In aceasta direcTie s-au facut In special dupa anul
2005 cand este evident ca resursele aflate la Indemana intreprinderilor pentru
formare profesionala au crescut considerabil. De aceea este important ca, acum, In
perioada de criza, acest trend sa nu fie inversat.
Efortul public pentru formarea profesionala continua joaca un rol important In
dezvoltarea calificarilor si competenTelor forTei de munca si confera oportunitaTi
pentru toate grupurile active pe piaTa muncii, In special In perioade de recesiune si
mai ales de depresiune economica. Dezvoltarea unor instrumente pro-active prin
care lipsa de disponibilitaTi a intreprinderilor si evident a indivizilor sa fie suplinite de
catre stat care si In acest domeniu sa Isi joace rolul de „lender of last resort”
(finanTator al ultimei sanse) este de o importanTa cruciala. Industria formarii
profesionale este o industrie de tip downstream (de aval al lanTului valorii adaugate),
extrem de vulnerabila la ciclicitatea economica. Daca Intr-o astfel de circumstanTa ea
este lasata „at its own devices” sau altfel spus doar In voia pieTei, toate castigurile
obTinute In ultimii ani vor fi pierdute. Sprijinirea de catre stat a industriei formarii
profesionale a adulTilor si In genere a eforturilor direcTionate catre formarea
profesionala ale intreprinderilor si chiar indivizilor si comunitaTilor reprezinta una din
modalitaTile de iesire din criza, cu caracter doar moderat-inflaTionist.
Timpul reprezinta o bariera semnificativa pentru participarea adulTilor la educaTie si
formare continua, acestia avand multiple Indatoriri profesionale sau/si familiale. Cu
toate acestea, pot fi dezvoltate forme de instruire flexibile, adaptate nevoilor si
posibilitaTilor acestora, cum ar fi InvaTamantul la distanTa, e-learning sau programe
flexibile munca-studiu, care sa conduca la dobandirea de noi cunostinTe si deprinderi.
Diferitele cunostinTe si deprinderi necesare pentru dezvoltarea personala si
profesionala sunt dobandite si In context informal si nonformal, motiv pentru care
certificarea si recunoasterea acestora le va permite lucratorilor sa reintre mai usor In
sistemul formal de pregatire In vederea dobandirii de noi calificari, precum si de a
beneficia de oportunitaTile existente pentru a reintra pe piaTa muncii.

3.3.2. Masuri de ocupare a fortei de munca

2009-04-09T14:51:00.000-07:00

Procesul de reorganizare si modernizare a serviciului public de ocupare, respectiv a
AgenTiei NaTionale pentru Ocuparea ForTei de Munca (ANOFM) si a agenTiilor sale
judeTene, a Inceput In anul 2002 si a urmarit In principal descentralizarea serviciilor
de ocupare, ImbunataTirea si diversificarea serviciilor oferite beneficiarilor, respectiv
angajatorilor, persoanelor aflate In cautarea unui loc de munca si somerilor care
doresc sa Inceapa o afacere. Cu toate acestea, ritmul rapid al schimbarilor de pe
piaTa muncii In ceea ce priveste mobilitatea forTei de munca, apariTia de noi calificari,
necesitatea dezvoltarii spiritului antreprenorial, impune o capacitate administrativa
sporita a serviciului public de ocupare, pentru a face faTa cerinTelor unei societaTi
dinamice. In acest sens, este necesara ImbunataTirea In continuare a calitaTii si
eficienTei serviciilor oferite, accentul sporit asupra masurilor active si abordarea
preventiva a somajului, formarea personalului propriu In sensul cresterii standardelor
de acordare a serviciilor de ocupare, dezvoltarea si modernizarea centrelor de
formare profesionala pentru adulTi In scopul furnizarii pentru someri de competenTe,
deprinderi si abilitaTi profesionale care sa le faciliteze accesul la ocupare.
Serviciile de informare si consiliere profesionala au un rol esenTial In activitatea
desfasurata de serviciile publice de ocupare, de calitatea acestora depinzand In
mare masura rezultatele aplicarii celorlalte tipuri de servicii de stimulare a ocuparii, In
special formarea profesionala. Analizand activitatea de informare si consiliere prin
AJOFM si furnizori externi, la nivel naTional, In perioada anilor 2005-2007 se observa
o evoluTie ascendenta In ceea ce priveste numarul beneficiarilor acestor servicii.
Avand In vedere ca Strategia pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala
continua 2005 – 2010, Isi propune o crestere graduala a numarului de participanTi la
procesul educaTional sau de formare, prin Planul NaTional de Formare Profesionala
pentru anul 2007 a fost prevazuta organizarea a 2.784 cursuri de formare
profesionala si cuprinderea unui numar de 55.000 persoane care beneficiaza de
servicii gratuite de formare profesionala, din care 40.800 someri aflaTi In evidenTele
agenTiilor teritoriale ale ANOFM. Pana la sfIrsitul anului 200738, au fost cuprinse In
programe de formare profesionala gratuite 46.999 persoane, ceea ce a reprezentat
numai 85,45% din numarul de persoane planificat.
Incepand cu anul 2007, ca urmare a modificarilor legislative, stimularea Incadrarii In
munca a absolvenTilor a Imbracat noi valenTe, aceasta vizand ambele segmente ale
pieTei muncii: angajator si absolvent. SubvenTiile acordate angajatorilor pentru
Incadrarea In munca a absolvenTilor de InvaTamant, diferenTiate In funcTie de nivelul
studiilor absolvite de cel angajat, au avut un aport important la ocuparea tinerilor
InregistraTi In evidenTele ANOFM. Desi au fost utilizate toate mijloacele de informare
In masa cu privire la masurile active destinate tinerilor, informarea si consilierea
privind cariera elevilor din anii terminali de studii, bursa locurilor de munca destinata
absolvenTilor, In anul 2007 au fost angajaTi cu 13% mai puTini absolvenTi decat In anul
200639. Incepand cu anul 2006, tinerii absolvenTi de InvaTamat care se Incadreaza In
munca cu program normal de lucru si pentru o perioada mai mare de 12 luni primesc
o prima neimpozabila, egala cu un salariu de baza minim brut pe Tara garantat In
plata, In vigoare la data angajarii. In anul 2007, au beneficiat de astfel de prime de
Incadrare cu 13,3% mai mulTi absolvenTi de InvaTamant decat In anul precedent.
Desi masura de stimulare a ocuparii prin acordarea de credite din bugetul asigurarilor
pentru somaj nu mai are aceeasi atractivitate ca In anii anteriori, din cauza evoluTiei
de pe piaTa dobanzilor bancare, precum si a condiTiilor impuse legate de angajarea
somerilor, ANOFM a contribuit la iniTierea si dezvoltarea de afaceri care au condus la
crearea a 879 de noi locuri de munca, din care 587 au fost ocupate de someri,
Inregistrand o scadere drastica, la 43,6% faTa de nivelul anului anterior. Este foarte
posibil Insa, ca, In condiTii de criza si mai ales de contracTie masiva a creditarii, acest
instrument desigur cu ajustarile de rigoare, sa devina extrem de atractiv, eficienTa sa
putand sa creasca de o maniera semnificativa.
Somajul In randul persoanelor cu varsta de peste 45 ani sau someri unici susTinatori
ai familiilor monoparentale continua sa constituie una din problemele stringente ale
pieTei forTei de munca. In anul 2007 au fost Incadrate In munca 101.053 persoane cu
varsta de peste 45 ani sau unici IntreTinatori de familie, Inregistrandu-se o crestere cu
9,2% faTa de anul precedent.
Mobilitatea geografica este stimulata prin acordarea de prime de Incadrare sau de
instalare, dupa caz. Aceasta poate fi o soluTie pentru acoperirea deficitelor de forTa
de munca din anumite zone, regiuni si sectoare de activitate, dar este limitata ca
rezultat. Stimularea mobilitaTii geografice privita din perspectiva ocuparii unui loc de
38 vezi “Raport de activitate pentru anul 2007”, ANOFM.
39 vezi “Raport de activitate pentru anul 2006”, ANOFM.
munca nu a produs efecte spectaculoase, motivele fiind dintre cele mai variate:
salarii reduse, posibilitaTi limitate de a gasi o locuinTa pentru sine si familie,
mentalitatea Inradacinarii In locul de nastere etc.
Prin aplicarea complexului de masuri active prevazute pentru promovarea includerii
sociale a persoanelor cu handicap apte de munca, s-a reusit Incadrarea In activitate
In anul 2007 a 1.072 persoane, Inregistrandu-se o crestere spectaculoasa, de 38,3%
faTa de anul 2006. O contribuTie importanta a avut-o si activitatea desfasurata In
cadrul celor 9 centre de mediere si consiliere a persoanelor cu dizabilitaTi InfiinTate,
precum si campania de informare desfasurata In anul 2007 privind serviciile oferite
de ANOFM pentru stimularea Incadrarii persoanelor cu dizabilitaTi. DificultaTile de
integrare a persoanelor cu handicap sunt deosebit de variate, acestea fiind In
principal legate de: accesibilitaTile pe care trebuie sa le asigure comunitatea si
angajatorii, adaptarile locului de munca de catre angajatori; de mentalitaTile legate de
utilizarea acestor persoane In activitaTi practice, mai curand angajatorii fiind dispusi
sa achite penalitaTile prevazute de lege In cazul neIncadrarii de persoane cu
handicap.
In contextul politicii de Incurajare a auto-ocuparii, respectiv de a sprijini activitaTile
antreprenoriale ale somerilor, ANOFM ofera servicii de asistenTa si consultanTa
gratuita pentru iniTierea de catre someri a unei activitaTi pe cont propriu, atat prin efort
propriu cat si prin intermediul furnizorilor de servicii specializate. Numarul celor care
au reusit sa demareze o activitate sau afacere pe cont propriu ca urmare a serviciilor
de consultanTa si asistenTa pentru Inceperea unei activitaTi independente sau pentru
iniTierea unei afaceri, a fost In anul 2007 de 581 persoane (235 femei), cu mult sub
nivelul planificat. Acest fapt este cauzat In principal de faptul ca oferta furnizorilor de
consultanTa si asistenTa In afaceri este una modesta si concentrata mai ales In
zonele marilor orase In care rata somajului este, de regula, mica, dar si de
incapacitatea persoanelor aflate In cautarea unui loc de munca de a iniTia si de a
desfasura activitaTi pe cont propriu (fapt justificat si de structura somerilor din
evidenTele ANOFM dupa nivelul de educaTie si calificare).
ANOFM sprijina comunitaTile cele mai afectate de somaj prin implementarea
programelor al caror scop este ocuparea temporara a somerilor In servicii de
dezvoltare locala. Desi este o masura costisitoare, cu implicaTii asupra gradului de
reIntoarcere In somaj a participanTilor, ocuparea temporara In servicii de interes
comunitar a constituit, pe laga reducerea fenomenului de sezonalitate privind forTa de
munca determinat de unele activitaTi economice, atat o alternativa pentru somerii
care au reale probleme de reinserTie pe piaTa muncii si de mobilitate profesionala, cat
si o contribuTie, pe perioada limitata de timp, la prevenirea somajului de lunga durata
si obTinerea unor venituri din munca necesare cheltuielilor curente.
Prin serviciile de mediere au fost Incadrate In munca 391.882 persoane,
reprezentand numai 53,3% din nivelul atins In anul precedent. Activitatea de mediere
a muncii a fost susTinuta In mod evident si de organizarea burselor locurilor de
munca. Anul 2007 a fost al doilea an In care s-a asigurat flexibilizarea acestei
masuri, prin organizarea a doar doua burse generale la nivel naTional (pentru toate
categoriile de persoane aflate In cautarea unui loc de munca si pentru absolvenTii
instituTiilor de InvaTamant) si oricate alte burse sunt necesare, la nivel local. In afara
celor doua burse generale au fost organizate burse speciale pentru rromi si pentru
tinerii care au parasit sistemul de protecTie a copilului. La nivel local au fost
organizate, la cererea pieTei, burse pentru: femei, diverse meserii si sectoare de
activitate, disponibilizaTi colectiv, persoane cu handicap.
In scopul apropierii de beneficiarii de servicii din categoria persoanelor de etnie
rroma, precum si a persoanelor din mediul rural, ANOFM a continuat acTiunile de
informare si oferire a serviciilor specifice, direct In cadrul comunitaTilor, prin
intermediul caravanelor ocuparii forTei de munca, acTiune iniTiata In anul 2005.
Incepand cu a doua jumatate a anului 2007, caravana ocuparii s-a desfasurat pe
baza unei noi filosofii si anume, s-a Incercat implementarea activitaTii de consiliere
profesionala prin aplicarea de chestionare specifice.
Pentru asigurarea acompaniamentului social personalizat prevazut de Legea nr.
116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale au fost Incheiate In
anul 2007 un numar de 2.212 contracte de solidaritate, cu 11,7% mai multe decat In
anul 2006, Inregistrandu-se totodata si o crestere a numarului angajatorilor de
inserTie. Un aport deosebit la Incadrarea persoanelor supuse marginalizarii sociale a
avut-o si bursa locurilor de munca pentru tinerii care parasesc sistemul de protecTie a
copilului, care se desfasoara anual, In funcTie de cerinTele pieTei muncii.

Aspecte problematice - masuri de ocupare a fortei de munca

2009-04-09T14:49:00.002-07:00

•Abordarile de tip pro-ciclic In planul policitilor de piaTa muncii, ce nu iau In
considerare caracteristicile specifce ale economiei romanesti sunt si vor fi
permament profund daunatoare. Aplicarea lor poate compromite orice
perspectiva de dezvoltare pe termen lung. De aceea, cu toate riscurile pe
termen scurt pe care le-ar implica abordarile anti-ciclice, ele trebuie
Intotdeauna preferate. Dezvoltarea resursei umane este o problema de
termen lung si de aceea nu putem sa aplicam aici sintagma keynesian „... in
te long-term we’re all dead”;
•Echilibrul cerere-oferta de pe piaTa muncii din Romania este puternic
distorsionat, distorsiunile fiind urmarea logica a unei istorii recente marcata de
turbulenTe majore (socuri exogene aleatoare); Aplicarea unor politici de iesire
din depresiune care ar conduce la o si mai puternica contracTie a cererii de
dragul realizarii unor echilibre macro-economice iluzorii ar afecta acest
echilibru de o maniera ireversibila;
•ConcordanTa dintre cererea si oferta de munca pe piaTa romaneasca era
caracterizata pana la declansarea Depresiunii Econmice Mondiale de variaTii
eratice, de multiple inconsistenTe dar, reflecta In acelasii timp o economie In
plina dezvoltare (crestere economica puternica InsoTita de volatilitate ridicata a
pieTei); Cum starea de maturitate economica nu a putut fi atinsa de economia
romaneasca pana la momentul declansarii depresiunii (trebuie reTinut ca de
altfel atingerea acestui stadiu cunoscut In literatura de specialitate si sub
denumirea de „steady state” nici nu era posibila dat fiind numarul Inca redus
de ani consecutivi de crestere economica) este foarte probabil ca
dezechilibrele deja prezente se vor accentua fiind posibila apariTia unor noi
dezechilibre;
•Sistemul de educaTie este hipertrofiat la nivelul terTiar fiind dominat acum de
un proces cu caracter inflaTionist si depreciativ asupra produsului final. Aceste
caracteristici vor avea efecte profund negative In perioada de Depresiune
Economica Mondiala; Efectele combinate ale supra-producTiei de absolvenTi si
ale investiTiei directe realizate cu precadere In sectoare de downstream vor
determina o puternica presiune asupra sectorului public ca si generator de
locuri de munca necesitand o calificare/pregatire ridicata, vor conduce la un
declin In termeni reali si posibil chiar nominali a salariilor cu efecte negative
asupra cererii agregate dar, ar putea genera acea presiune necesara In
vedera schimbarii de filozofie cu privire la investiTia In resursa umana, In
special In ceea ce priveste formarea iniTiala;
•InvestiTia directa din Romania ultimilor ani, desi masiva si fara Indoiala
generatoare de cresteri de productivitate, vizibile de altfel atat In cresterea
salariilor cat si In cresterea generala a nivelului de trai, s-a realizat totusi cu
precadere In sectoare cu caracter speculativ, de downstream al lanTului valorii
adaugate (servicii, construcTii, asamblari, deservire de procese ori de produse
realizate pe alte pieTe etc.); O astflel de ocupare, desi aparent capabila sa
absoarba cohortele din ce In ce mai numeroase de absolvenTi cu calificari din
ce In ce mai ridicate este extrem de vulnerabila la socuri exogene de tipul
depresiunii economice. Ea nu creeaza In mod real o structura economica cu
un oarecare grad de autonomie ci perpetueaza caracterul de econmie mica
deschisa al Romaniei, predispusa la dezechilibre majore ale balanTei de plaTi.
O astfel de structura nu creeaza cadrul pentru o investiTie de termen lung In
resursa umana ci doar pentru o investiTie In salturi, ea Insasi speculativa si
vulnerabila;
•MigraTia pentru ocupare In strainatate este, fara Indoiala unul dintre
fenomenele cu caracter profund perturbator ce afecteaza In prezent piaTa
romaneasca a muncii. Daca declinul economic din economia mica deschisa
care este In prezent Romania se va prelungi faTa de declinul economic al
pieTelor mature din U.E. atunci, dezechilibrele create de migraTia masiva se
vor accentua iremediabil. MigraTia masiva pentru munca nu este decat aparent
un avantaj si aceasta doar In cazul In care pieTele de origine si respectiv de
destinaTie sunt neadiacente ori alternativ au un grad redus de integrare. In caz
contrar, migraTia pentru munca este doar unul din canalele prin care piaTa mai
puTin dezvoltata dar deschisa importa dezechilibre fara a putea niciodata sa
genereze contramasuri la acestea;
•In ultimii ani, pe fondul unei cresteri economice accelerate, efect al dezvoltarii
unei puternice excrescenTe speculative la nivel global cu epicentrul In piaTa
S.U.A. dar si In unele economii mature din U.E., pe piaTa romaneasca a
muncii dar si pe alte pieTe din Centrul si Estul continentului (ex: Polonia) s-a
manifestat un fenomen In aparenTa ciudat: coexistenTa deficitelor si
excedentelor de forTa de munca. Daca explicarea lui deplina va mai lua poate
caTiva ani este totusi sigur ca, In urmatoarea perioada el va fi Inlocuit cu
excedentul de forTa de munca. Ca efect al Depresiunii Economice Globale,
somajul va fi In crestere si aceasta tendinTa se va menTine pentru o perioada
relativ lunga de timp.
•Salariile au cunoscut o crestere accelerata pe tot parcursul acestei prime
decade a sec.21, trendul ascendent devenind marcant In ultimele aproximativ
23-25 de trimestre premergatoare socului exogen aleator al depresiunii
economice globale (trim.IV 2008). Procesul de evoluTie ascendenta a
salariilor, desi Intr-o anumitaa masura normal dat fiind atat nivelul extrem de
scazut In termeni nominali de la care s-a pornit la Inceputul decadei cat si
faptul ca, In toata aceasta perioada investiTiile directe In economia
romaneasca au fost masive (caracterul speculativ al investiTiei directe a jucat
si el un rol), a avut Insa adesea o dinamica superioara nu doar cresterii de
productivitate, ce a fost si ea reala si puternica pe tot parcursul acestei prime
decade a sec.21 dar chiar si dinamicii sumei dintre cresterea de productivitate
si cresterea de preTuri (asa-numitul prag convenTional al Sumei ProductivitaTii
si InflaTiei). Cu toate acestea, nu cresterea salariala a stat la originea
presiunilor inflaTioniste data fiind baza extrem de redusa In termeni nominali
de la care s-a plecat; Și la momentul 2008, considerat ca si moment de varf al
evoluTiilor salariale anterior contagionarii economiei naTionale, salariile
reprezentau doar o fracTie marunta din productivitatea exprimata convenTional
prin raportul output/lucrator. Cu alte cuvinte cu toata cresterea masiva din
aceasta decada lucratorul roman primeste Inca o compensaTie salariala
modesta, ce a fost mai mult decat acoperita prin castigurile de productivitate
Inregistrate.
•La momentul actual exista un capital suficient de studii si analize de piaTa
muncii, cu un grad rezonabil de sofisticare a instrumentarului de analiza,
inclusiv pe segmentul studierii cererii si ofertei de calificari. Ceea ce lipseste
Insa, este atat capacitatea de sinteza din partea decidenTilor ceea ce face ca o
buna parte din acest capital sa ramana nevalorificat dar si componenta de
prognoza, inclusiv In ceea ce priveste cererea si oferta de calificari unde,
dezvoltarile sunt de abia Intr-un stadiu incipient;
•IntervenTiile de piaTa muncii, In special cele de tipul masurilor active au ramas
IngheTate In timp din punct de vedere procedural la momentul finalizarii
tranziTiei de la plan la piaTa. Intre timp piaTa Insa a evoluat, ceea ce a facut ca
acest tip de intervenTie sa intre practic Intr-o faza letargica In ultimii caTiva ani.
Depresiunea economica mondiala desi asemanatoare ca efecte de suprafaTa
(ex: cresterea ratei somajului) cu anumite perioade ale tranziTiei de la plan la
piaTa este In substanTa ei diferita. De aceea este necesara schimbarea
radicala a CADRULUI INSTITUȚIONAL IN CARE SE DESFAȚOARA
INTERVENȚIILE DE PIAȚA MUNCII, CU PRECADERE CELE DE TIPUL
MASURILOR ACTIVE!
•InvestiTia de intreprindere In resursa umana a fost Intr-o crestere evidenta In
ultimii ani si o urmatoare cercetare statistica naTionala ar putea reliefa chiar
progrese mult mai Insemnate Inregistrate In perioada de varf a cresterii
economice, respectiv In intervalul 2005-2008. Cu toate acestea, o serie de
analize efectuate asupra acestui proces investiTional, asa cum se profila la
Inceputul actualei decade, arata In mod clar concentrarea investiTiei In resursa
umana In zona asa-numitelor sectoare speculative, respectiv a acelor
sectoare din avalul lanTului valorii adaugate, ale caror evoluTii urmaresc practic
ciclicitatea economica. Altfel spus, o mare parte din aceasta investiTie se va
pierde. Este de aceea necesar ca Intr-o perioada de depresiune statul sa
intervina masiv In acest sector si prin masuri direcTionate sa Incurajeze
investiTia In resursa umana In acele sectoare ale caror evoluTii sunt mai puTin
sensibile la ciclicitatea economica;
•Sistemul de protecTie sociala (pensii, somaj, sanatate) este actualmente
subfinanTat ca urmare a unor masuri cu caracter pro-ciclic (de asa-zisa
relaxare fiscala si contributiva) luate In perioada de avant economic;
Capacitatea acestuia de a asigura suportul de venit necesar Intr-o perioada de
depresiune economica a fost serios zdruncinata. Singura cale de a-l menTine
In funcTiune, fara a mai garanta Insa adecvarea ci doar continuitatea
prestaTiilor este stimulul inflaTionist (chiar cu componenta extrema de relaxare
cantitativa – alta latura a calitaTii puterii publice de „lender of last resort”
(ultim finanTator/finanTator de ultim resort); Alternativ va trebui sa se
treaca la reducerea nominala a prestaTiilor, o masura ce va fi cu greu
acceptata de populaTie, putand chiar genera convulsii sociale majore (risc de
disoluTie sociala);
•Inca nu s-a reusit integrarea masurilor active de ocupare cu alte servicii de
sprijin, astfel Incat sa fie eliminate barierele de natura sociala care stau In
calea grupurilor defavorizate.

3.3.3. Formarea Profesionala Continua

2009-04-09T14:49:00.001-07:00

Exista mai multe strategii cu referire directa sau indirecta la dezvoltarea resurselor
umane prin educaTie si formare profesionala. Atata vreme cat ele se aplica Intr-un
cadru legislativ care sufera, cel puTin o data pe an, modificari cosmetice impuse de
diferite conjuncturi, si nu o restructurare prin care sa se realizeze armonizarea
actelor normative In vigoare, prin integrare Intr-o viziune cuprinzatoare, rezultatele
analizelor externe care vizeaza diferiTi factori de performanTa sau rata participarii la
educaTie si formare profesionala vor fi aceleasi.
O analiza critica a actelor normative care reglementeaza educaTia si formarea
profesionala, si In primul rand a Legii InvaTamantului, pune In evidenTa faptul ca In
conTinutul acestora educaTia si formarea profesionala sunt abordate ca un scop In
sine, si nu ca un instrument de dezvoltare morala, profesionala si civica a individului.
Cu alte cuvinte, atenTia se focalizeaza pe sistem si pe structura instituTionala care Il
susTine, In loc sa se concentreze pe individ ca membru al societaTii si pe societate ca
beneficiar al calitaTilor umane, morale si profesionale ale individului.
Prin comparaTie, trebuie menTionat ca toate actele normative romanesti referitoare la
educaTia si formarea profesionala iniTiala sau continua se preocupa In mod explicit si
unilateral de reglementarea sistemului si de construcTia instituTionala a acestuia, de
rezultatele asteptate, respectiv de dezvoltarea morala, intelectuala si profesionala a
persoanei, a cetaTeanului. Subliniem acest fapt deoarece poate fi definit ca un
simptom care altereaza percepTia celor care trebuie sa puna In aplicare prevederile
legale, mutand centrul de greutate de pe dezvoltarea personala, pe reglementarea
instituTionala si de sistem.
In prezent formarea profesionala este direct legata de dobandirea competenTelor
necesare practicarii unei ocupaTii si astfel cursurile care nu pot fi relaTionate cu
competenTele unei ocupaTii nu sunt autorizate In contextul OG 129/2000. Aceasta
prevedere a legii constituie si ea o bariera In sistem si Inlaturarea ei creeaza
premisele unei mai mari flexibilitaTi In oferta de formare profesionala.
Confuzia In ceea ce priveste definirea obiectivelor principale ale actelor normative,
confuzia legata de termeni In sine, inconsecvenTa pe parcursul unui act normativ, dar
si de la un act la altul, toate acestea corelate cu o mentalitate care nu Incurajeaza
participarea voluntara a adulTilor la cursuri si cu dificultaTile financiare reale si pentru
individ si pentru instituTia angajatoare, devin bariere In participarea la InvaTare si
conduc la impresia ca romanii au un interes foarte scazut pentru instruire.

3.3.3.1 Aspecte problematice - Formarea Profesionala Continua

2009-04-09T14:46:00.002-07:00

3.3.3.1 Aspecte problematice - Formarea Profesionala Continua
•Corelarea nevoii de pregatire a personalului cu schimbarile tehnologice
(dinamica firmelor, tendinTe, impactul schimbarilor tehnologice). Se
preconizeaza un impact semnificativ al schimbarilor tehnologice asupra nevoii
de instruire (pregatire) a salariaTilor si In aceeasi masura, vor avea loc
modificari In structura ocupaTionala si In conTinutul ocupaTiilor datorate
introducerii de noi tehnologii. In regiunile si sectoarele de activitate pentru care
se estimeaza intensificari ale schimbarilor tehnologice, vor trebui organizate,
prioritar, programe de pregatire In domeniul cunostinTelor tehnice/tehnologice.
•Insuficienta participare la formare profesionala a angajaTilor va determina In
timp un deficit cronic de competenTe si/sau personal calificat, mai ales In
sectoarele cu dezvoltare rapida.
•Se pune accent exagerat pe mecanismul autorizarii furnizorului.
•Se acorda atenTie mai mare mecanismului de evaluare/examinare si celui de
certificare a cursantului, decat procesului de InvaTare si finalitaTilor de fond ale
acestuia.
•Niciuna dintre legile care reglementeaza domeniul nu abordeaza cu suficienta
atenTie si responsabilitate implicarea partenerilor sociali la sistemul formarii
profesionale iniTiale si continue.
•Dupa mai bine de patru ani, multe comitete sectoriale de formare profesionala
Inca nu au personalitate juridica, iar problema asigurarii unei finanTari minime
necesare funcTionarii acestora ramane In continuare nerezolvata.
•Prevederile Codului Muncii cu privire la formarea profesionala constituie o
supra-reglementare greu de controlat si despre care nu se poate spune ca a
cotribuit la cresterea participarii adulTilor la instruire.
•Cum contractul de munca este un acord Intre parTi si atata timp cat formarea
profesionala este un fapt benefic pentru ambii semnatari ai acordului, este de
neInTeles de ce participarea nu este abordata In mod egal, atat ca obligaTie,
cat si ca drept, pentru ambele parTi.
•Asigurarea calitaTii se rezuma la controlul intrarilor In sistem (existenTa la
furnizorul de formare a dotarilor materiale si a suportului uman si documentar)
si monitorizarea procesului de formare/ educaTie prin vizite si verificari ale
documentelor.
•Este inexistent mecanismul de verificare a calitaTii rezultatelor, prin analiza
gradului de Indeplinire a asteptarilor clienTilor formarii, prin urmarirea
rezultatelor obTinute de participanTii la formare la o luna, sase luni sau un an
de la Incheierea cursurilor.
•Utilizarea fondului de somaj impune o serie de restricTii care Ii fac pe unii
angajatori sa nu fie atrasi de aceasta facilitate.
•O alta bariera o reprezinta durata mare a programelor de calificare. Desi este
variabila In funcTie de domeniu si specializare, nu se justifica prin volumul de
cunostinTe transferat sau prin competenTele si/sau deprinderile si abilitaTile In
munca dobandite. Partea de pregatire practica este de multe ori formala la
cursurile organizate In afara sediului agentului economic, uneori chiar si In
cazurile de calificare la locul de munca.
•In situaTia In care ar creste brusc cererea de educaTie si formare profesionala
continua, numarul de formatori existenTi ar fi insuficienTi.
•Capacitatea de raspuns a sistemului de formare continua prin cursuri
autorizate la cerinTele pieTei muncii determinate de apariTia unor noi ocupaTii
este limitata datorita duratei mult prea mari a elaborarii standardelor
ocupaTionale si a procedurilor prea complicate.
•Se constata o crestere a concurenTei neloiale Intre furnizorii de FPC datorita
neurmaririi aplicarii legii si In special a condiTiilor de calitate a formarii, fiind
eliberate diplome si certificate care nu sunt acoperite prin competenTe reale,
ceea ce conduce la o scadere a Increderii angajatorilor In sistem.
•Lipsa unui cadru comun de referinTa pentru formarea iniTiala si continua,
pentru furnizorii de formare si pentru angajatori afecteaza coerenTa si
funcTionalitatea procesului de formare si dezvoltare a resurselor umane din
perspectiva InvaTarii permanente.
•SoluTiile gasite/ acceptate pentru implementarea unor stipulari legislative
menite sa asigure calitatea formarii duc la compromiterea acestui demers. De
exemplu, lipsa unui referenTial cu privire la un certificat acceptat de atestare a
competenTelor formatorilor de munca didactica cu adulTii, face sa aiba aceeasi
valoare pe piaTa muncii si un certificat eliberat dupa 20-40 de ore de formare,
cu unul eliberat dupa cateva sute de ore de formare.

3.3.4. Viziune integratoare

2009-04-09T14:46:00.001-07:00

O viziune integratoare Incepe sa se contureze tot mai mult ca o necesitate stringenta
In privinTa intervenTiilor pentru compatibilizarea Intr-un grad cat mai ridicat a cererii de
cunostinTe, competenTe, abilitaTi si deprinderi de munca cu oferta sistemului de
InvaTare pe parcursul Intregii vieTi, existand mai multe demersuri In acest sens.
Capacitatea individuala si colectiva de a face faTa provocarilor unei pieTe a muncii
caracterizata de un grad ridicat de volatilitate si aflata In continua transformare,
necesita existenTa unor rute flexibile si alternative de InvaTare permanenta care sa
permita completarea educaTiei de baza, precum si formarea sau actualizarea
competenTelor forTei de munca, atat prin sistemul formal cat si prin sisteme informale
sau non-formale de pregatire. In plus este necesara promovarea incluziunii sociale si
In sfera InvaTarii permanente prin promovarea principiului egalitaTii de sanse si
oportunitaTi pentru forTa de munca potenTiala, fie ca acesta provine din interiorul sau
din afara pieTei muncii, ori aparTine grupurilor defavorizate. In acest context se
detaseaza ca importanTa facilitarea accesului la InvaTare prin informare si suport
financiar.
Mesaj cheie: Dezvoltarea resurselor umane se va concentra pe cresterea investiTiilor
In educaTie si formare, inserTia si menTinerea pe piaTa muncii a cat mai multor
persoane, cresterea calitaTii ofertei de munca, ImbunataTirea adaptabilitaTii lucratorilor
si Intreprinderilor, promovarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. In
condiTiile depresiunii economice, intervenTia masiva a puterii publice In calitate
de „lender of last resort” devine un factor determinant; Cu toate acestea ea
trebuie sa se faca nu din afara intreprinderii si a comunitaTii si nici de „deasupra
individului” ci In parteneriat cu intreprinderea, comunitatea si indivizii.

3.4. Situatia incluziunii sociale - 3.4.1. Viziune de ansamblu

2009-04-09T14:43:00.002-07:00

3.4. Situatia incluziunii sociale
3.4.1. Viziune de ansamblu
Fenomenul excluziunii sociale afecteaza grupuri sociale care sunt supuse riscului de
marginalizare sociala, In cadrul grupurilor vulnerabile fiind cuprinse, In special,
urmatoarele categorii de persoane: copiii aflaTi In sistemul de stat de protecTie a
copilului, tinerii de peste 18 ani care parasesc sistemul de stat de protecTie a
copilului, familiile cu mai mult de 2 copii si cele monoparentale, populaTia de etnie
rroma, persoanele cu dizabilitaTi, persoanele eliberate din detenTie. Toate aceste
categorii defavorizate se confrunta cu numeroase probleme legate de integrarea lor
sociala, determinate de discriminarea In ceea ce priveste accesul la educaTie si,
ulterior, pe piaTa muncii.
In cazul copiilor aflaTi In sistemul de protecTie, problemele identificate vizeaza
reintegrarea sociala a copiilor strazii cu toate aspectele secundare; delicvenTa
juvenila; protecTia copilului Impotriva exploatarii prin munca; prevenirea emigraTiei
copiilor, protecTia si repatrierea acestora. In ceea ce priveste tinerii de peste 18 ani
care parasesc sistemul de stat de protecTie a copilului, acestia se confrunta cu lipsa
accesului la o locuinTa si integrare redusa pe piaTa muncii, In special datorita lipsei
calificarii profesionale adecvate.
Segmentul populaTiei de etnie rroma se confrunta cu o gama variata de probleme
cum ar fi: stoc educaTional scazut, lipsa de calificare si de experienTa pe piaTa muncii,
insuficienta participare la economia formala, numar mare de copii, lipsa locuinTei sau
condiTii precare de locuit, lipsa actelor de identitate, stare de sanatate inferioara
restului populaTiei, lipsa proprietaTii asupra pamantului pentru locuitorii de la Tara.
PopulaTia rroma este victima unui adevarat cerc vicios: marginalizarea produsa de
deficitul multiplu de condiTii susTine prejudecaTi si atitudini discriminatorii care
agraveaza excluziunea sociala, afecteaza participarea la educaTie si reduce
semnificativ sansele integrarii pe piaTa muncii.
In ceea ce priveste educaTia40, 9% din tinerii adulTi rromi (18-30 ani) sunt absolvenTi
de liceu, iar 2% au studii superioare, In comparaTie cu 41% din tinerii adulTi ne-rromi,
respectiv 27%. De asemenea, cel mai mare procent de analfabetism se Inregistreaza
tot In randul populaTiei de etnie rroma si anume 28% din cei ce frecventeaza scoala
primara dar nu au absolvit-o. PrezenTa mediatorului scolar In comunitaTile de rromi a
contribuit la cresterea ratei de absolvire a scolii, precum si la cresterea numarului de
copii Inscrisi Intr-o forma de InvaTamant.
Fenomenul de incluziune scolara a copiilor cu dizabilitaTi are Inca dimensiuni reduse,
In anul scolar 2003- 2004 circa 30% din copiii cu dizabilitaTi (6-18 ani) fiind integraTi In
scoli publice, desi s-au promovat si masuri alternative de asigurare a accesului egal
la educaTie. Numarul de persoane cu dizabilitaTi ocupate este scazut, atat din cauza
ofertei de locuri de munca care nu este In concordanTa cu calificarile si nevoile
persoanei cu dizabilitaTi, cat si a slabei pregatiri scolare si profesionale a acestora.
Se manifesta Inca fenomene de discriminare la angajare pe motivul handicapului, iar
accesul la mediul fizic si la informaTie este redus. In ce priveste persoanele cu
dizabilitaTi instituTionalizate, rezultatele evaluarilor evidenTiaza numarul insuficient de
personal specializat si lipsa serviciilor sociale. Persoanele cu handicap grav
neinstituTionalizate sunt asistate de asistenTi personali pentru care nu exista
programe suficiente de perfecTionare la nivel naTional.
In ceea ce priveste familiile cu mai mult de 2 copii si cele monoparentale, ele
reprezinta o alta categorie confruntata cu risc ridicat de saracie. Cu toate ca
scaderea saraciei pentru familiile cu mulTi copii este vizibila Incepand din 2003 (cu o
diminuare de 6,1 puncte procentuale a riscului faTa de anul 2002), aceasta categorie
prezinta In continuare un risc major de marginalizare si excludere de la beneficiile
participarii depline la viaTa economica si sociala.
Riscul excluziunii sociale se manifesta mai pregnant In randul femeilor decat al
barbaTilor, In toate etapele vieTii, ca o reflectare a participarii lor scazute pe piaTa
muncii. Acest risc de saracie este cu deosebire mai mare In randul femeilor varstnice
si al parinTilor singuri avand copii In IntreTinere, dintre acestia grupul predominant
constituindu-l femeile.
Analizele efectuate pe piaTa muncii releva existenTa unor semnificative discrepanTe
de gen. Astfel, In anul 2007, rata de ocupare a femeilor41 din grupa de varsta 15-64
ani a fost cu 12% mai scazuta decat cea a barbaTilor, aceeasi discrepanTa pastranduse
si pe principalele grupe de varsta: 8,1% (pp) pentru 15-24 ani, 12,1% (pp) pentru
25-54 ani si 16,7% (pp) pentru 55-64. Salariul realizat de femeile din Romania
(luandu-se In considerare populaTia feminina salariata In toate ramurile economiei
naTionale) a reprezentat 86,9% din cel al barbaTilor, In anul 200642. Analiza
repartizarii salariaTilor pe grupe de salarii brute de baza realizate pe activitaTi ale
economiei naTionale In 2006, indica faptul ca 72,9% dintre femeile salariate au avut
salariul sub salariul mediu brut, aceasta situaTie fiind determinata de doua elemente:
femeile sunt ocupate, cu precadere, In ramuri cu valoare adaugata scazuta si
numarul femeilor este preponderent, mai ales, In zona salariilor mici.
Serviciile sociale, componenta a sistemului de protecTie sociala, reprezinta masuri de
sprijin Tintite asupra unor nevoi strict individualizate, avand drept rezultat soluTionarea
mai rapida si cu mai mare eficienTa a situaTiilor de risc social. SituaTia actuala a
sistemului de asistenTa sociala se poate caracteriza printr-un cadru legislativ care
favorizeaza incluziunea sociala si accesul la drepturile fundamentale, cum sunt:
asistenTa sociala, ocuparea, sanatatea, educaTia etc. Totodata, au fost dezvoltate
programe destinate susTinerii familiei, copiilor si altor categorii de persoane
defavorizate. Cu toate eforturile depuse, sistemul actual Inregistreaza o serie de
aspecte vulnerabile care trebuie remediate, precum: dezvoltarea inegala la nivel
local, multiplicarea de structuri instituTionale cu atribuTii similare care genereaza
confuzii si produc o fragmentare a sistemului; lipsa mijloacelor necesare pentru a
acoperi toate nevoile din domeniul asistenTei si al serviciilor sociale; incapacitatea
sistemului actual de servicii sociale de a rezolva nevoile persoanelor aflate In
dificultate, existenTa unui numar redus de organizaTii neguvernamentale ca principali
furnizori ai acestor servicii.

3.4.2. Grupuri dezavantajate - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

2009-04-09T14:43:00.001-07:00

3.4.2. Grupuri dezavantajate - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane
Conceptul de excluziune sociala este cu mult mai recent decat cel de saracie.
Excluziunea sociala se refera cu precadere la o situaTie de esec privind realizarea
deplina a drepturilor cetaTenesti, atat datorita unor cauze structurale de natura socio-
economica, cat si unor cauze de natura individuala. In spaTiul romanesc, conceptul
de incluziune si dezvoltare sociala a fost utilizat In domeniul policiticilor sociale
Incepand cu anul 2001, odata cu adoptarea H.G. 829/2002, privind Planul NaTional
Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale - PNAinc.
Conform Strategiei Lisabona relansata In 2005, obTinerea calificarilor populaTiei apte
de munca In funcTie de necesitate, abilitaTi si competenTe individuale si mobilitatea
forTei de munca sunt considerate investiTii pe termen mediu si lung, cu impact special
asupra dezvoltarii capitalului uman si implicit a productivitaTii si care vor Inlocui
cheltuielile alternative la nivel social. Aceasta este si explicaTia accentuarii nevoii de
formare de resurse umane calificate, care sa sprijine, sa promoveze incluziunea
sociala.
Se poate vorbi de mai multe grupuri sociale excluse In Romania; Intotdeauna dintre
acestea fac parte persoanele cu handicap, rromii, copiii si tinerii, femeile, persoanele
varstnice, somerii de lunga durata, locuitorii din mediul rural, In special cei din
localitaTi mici si izolate etc.
In privinTa ocuparii, segmentele sociale cele mai vulnerabile sunt: rromii, persoanele
cu handicap, tinerii (In special cei care parasesc instituTiile pentru copii si cei din
mediul rural), femeile.
ToTi cei care pot si doresc sa munceasca sunt necesari pe piaTa muncii pentru a
contribui la continuarea progresului Inregistrat de economia romaneasca In toate
domeniile de activitate. Cu atat mai mult, trebuie create oportunitaTi pentru somerii de
lunga durata, persoanele cu dizabilitaTi si grupurile marginalizate social.
In mod tradiTional, In Romania se acorda o atenTie sporita urmatoarelor grupuri
defavorizate: persoanele cu dizabilitaTi, tinerii ce parasesc centrele de plasament,
populaTia de etnie rroma, persoanele fara adapost (cersetori) si saracii. Fiecare dintre
aceste grupuri are nevoile sale specifice si de aceea si intervenTiile trebuie sa fie tot
specifice.
Incluziunea sociala este o problema de drepturi, acces si exercitare a acestor
drepturi. Fara asigurarea acestei triple valenTe, nu se poate vorbi de incluziune
sociala In adevaratul sens al cuvantului.

3.4.2.1. Aspecte problematice Grupuri dezavantajate

2009-04-09T14:40:00.000-07:00

3.4.2.1. Aspecte problematice Grupuri dezavantajate - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

•O sursa de excluziune este lipsa gradiniTelor In multe localitaTi rurale, lipsa
educatorilor si a resurselor financiare necesare funcTionarii acestor gradiniTe
conducand la limitarea accesului la educaTia prescolara In mediul rural.
•Un risc major Il reprezinta deficitul de educaTie. Nefinalizarea studiilor primare
si gimnaziale constituie o premisa a analfabetismului funcTional si creste
alarmant riscul saraciei si excluziunii sociale.
•Exista unitaTi de InvaTamant din mediul rural care se confrunta Inca cu
probleme importante legate de starea improprie a unor cladiri, dotarea salilor
de clasa si a laboratoarelor, precum si cu dificultaTi specifice, cum ar fi
comasarea, Intr-o singura clasa, a copiilor cu varste diferite, deci din ani
scolari diferiTi, fie din lipsa efectivului de elevi necesar constituirii claselor
separate, fie din cauza personalului didactic insuficient sau necalificat.
•Atitudinea negativa a corpului profesoral, dar mai ales a parinTilor copiilor
sanatosi, faTa de copiii cu HIV limiteaza accesul acestora la participarea
scolara.
•Grupurile dezavantajate se mulTumesc cu ajutoarele temporare si nu se
implica activ In masurile active de ocupare datorita condiTiilor dificile de
accesare a serviciilor oferite.
•MulTi salariaTi primesc salariul minim pe economie doar In acte, In realitate
angajatorii platindu-le mai puTin.
•In prezent, mai puTin de jumatate din populaTia activa este angajata In activitaTi
salariale si (ca urmare) asigurata pentru pensii (sub 5 milioane din cele 10,5
milioane cat numara populaTia activa), fapt ce va genera probleme pe termen
lung.
•Numarul de pensionari de invaliditate a crescut de 4 ori In 15 ani iar procentul
din total pensionari a crescut peste 2 ori.
•Femeile, sunt supra-reprezentate In categoriile de pensii mai puTin
avantajoase, anume Intre pensionarii pentru limita de varsta cu stagiul
incomplet si Intre pensionarii din agricultura.
•Principalii predictori ai saraciei sunt mediul rural de rezidenTa, gospodarie
condusa de o femeie cu varsta cuprinsa In intervalul 35-54, numarul mare de
copii (3 si peste), prezenTa unui singur parinte si prezenTa unei persoane cu
handicap.
•Munca In economia informala reprezinta In ultimii ani o constanta In activitatea
unui segment important al populaTiei active.
•Au fost elaborate mai multe strategii Tintite pentru diferite grupuri vulnerabile
(rromi, tineri care parasesc sistemul de protecTie a copilului, varstnici,
persoane cu dizabilitaTi), Insa implementarea acestora sufera de absenTa unor
structuri parteneriale dedicate incluziunii sociale la nivel regional; este
oarecum paradoxala semnalarea pe parcursul seminariilor de consultare a
acestui aspect, de vreme ce Insasi prin denumirea de “parteneriate locale
pentru ocupare si incluziune sociala” se indica aria de competenTa a acestora.
•Nu exista o delimitare conceptuala a termenului de incluziune sociala, inclusiv
In abordarea FSE, fiind confundat adeseori cu serviciile sociale.
•Demotivarea implicarii persoanelor defavorizate In procesul de incluziune
sociala datorita prestaTiilor sociale (venitul minim garantat).
•PopulaTia din mediul rural este cea mai afectata datorita In principal unei
administraTii publice deficitare, absenTei serviciilor In general, dar In particular
a celor sociale si de sanatate, slabei calificari a cadrelor didactice, a nivelului
scazut de educaTie, precum si a absenTei unor oportunitaTi de ocupare a forTei
de munca.
•In pofida unui POS DRU generos, accesarea schemelor de grant este
Impiedicata de absenTa competeTelor necesare In mediul rural pentru
elaborarea unor proiecte de calitate si pentru depasirea barierelor de
iformare, procedurale si birocratice.
•Incluziunea sociala este sever Impiedicata de persistenTa unei mentalitaTi
segregaTioniste, chiar daca la nivel declarativ aceasta nu exista.
•Accesibilizarea locurilor de munca si a celor de formare profesionala pentru
persoanele cu dizabilitaTi este mai mult formala.

3.4.3. Servicii sociale - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

2009-04-09T14:39:00.002-07:00

3.4.3. Servicii sociale
Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

In 2001, prin Legea cadru nr. 705 privind sistemul naTional de asistenTa sociala si
legislaTia secundara ulterioara, s-au pus bazele unui sistem complex al serviciilor de
asistenTa sociala. Implementarea acestui sistem este In curs de desfasurare.
DificultaTile constituirii si consolidarii sistemului naTional de asistenTa sociala au
aparut si ca urmare a fragmentarii responsabilitaTilor guvernamentale In domeniu.
In conformitate cu noua legislaTie In domeniul asistenTei sociale, serviciile publice de
asistenTa sociala sunt organizate la nivel judeTean si local si sunt responsabile pentru
implementarea politicilor de asistenTa sociala In domeniul familiei, protecTia copilului,
persoanelor singure, varstnicilor, persoanelor cu dizabilitaTi si oricarei alte categorii
de persoane care necesita asistenTa.
Un aspect crucial al reformei sistemului Il reprezinta plasarea serviciilor de asistenTa
sociala In responsabilitatea autoritaTilor locale si judeTene, nivelul guvernamental
axandu-se pe politici si strategii si pe metode de monitorizare, evaluare si funcTii de
control. Reforma In domeniul serviciilor sociale a fost In mod deosebit speciala,
alocarea finanTarii, administrarea si transmiterea responsabilitaTilor pentru serviciile
sociale catre nivelele inferioare de guvernare conducand la capacitaTi foarte limitate
de implementare datorita lipsei mijloacelor financiare si a resurselor umane. Ca o
consecinTa, serviciile sociale furnizate acum sunt fragmentate si caracterizate de
inechitate, datorita capacitaTilor instituTionale diferite In furnizarea lor.
A fost creat un cadru legal al cooperarii Intre furnizorii de servicii sociale din sectorul
public si cel privat, deschizandu-se astfel una dintre perspectivele importante de
dezvoltare a asistenTei sociale. Beneficiind atat de suportul organizaTiilor occidentale,
cat si de cel guvernamental, s-a dezvoltat rapid o reTea de ONG-uri cu obiective In
domeniul asistenTei sociale. Unele dintre ele s-au dezvoltat, inclusiv cu susTinere din
partea statului prin introducerea In 1998 (Legea nr.34 din 20 ianuarie) a programului
de subvenTionare a asociaTiilor si a fundaTiilor care InfiinTeaza si administreaza unitaTi
de asistenTa sociala, obTinand un grad Inalt de competenTa important de valorificat In
dezvoltarea ulterioara a sectorului, altele nu au supravieTuit datorita lipsei de resurse.
Inca din 1990 s-a dezvoltat un sistem de formare universitara a specialistilor In
asistenTa sociala, ajungandu-se la ora actuala la aproximativ 15.000 de specialisti.
Un numar deocamdata redus de specialisti astfel formaTi au fost atrasi In sistemul de
asistenTa sociala de la nivel judeTean si local.
ReconstrucTia sistemului de servicii de asistenTa sociala s-a caracterizat prin
numeroase confuzii si Intarzieri. Prima parte a tranziTiei s-a caracterizat printr-un
decalaj Intre componenta de suport financiar, cu un grad ridicat de eficacitate, si
componenta de servicii sociale, sever subdezvoltata. Mult timp dezvoltarea serviciilor
de asistenTa sociala a fost mai degraba haotica, centrata pe unele probleme sociale
critice (copii abandonaTi, persoane cu handicap grav) si In mod special pe instituTiile
de asistenTa sociala ignorandu-se aproape complet asistenTa sociala In familie si In
comunitate. De asemenea, activitaTile de prevenire au fost slab dezvoltate datorita
insuficienTei sistemului instituTional si tehnic. Zone mari sociale au fost lipsite de
acoperire sau au fost insuficient acoperite: asistenTa sociala pentru varstnici si pentru
persoanele cu handicap, pentru victimele violenTei, victime ale traficului de fiinTe
umane, pentru persoanele dependente de alcool si de droguri In ciuda iniTiativelor
izolate ale unor ONG-uri pentru anumite comunitaTi.

3.4.3.1. Aspecte problematice

2009-04-09T14:39:00.001-07:00

•Infrastructura deficitara pentru serviciile specializate (persoane cu handicap,
bolnavi cronic etc.) si capacitate redusa de asistare In cadrul serviciilor
acreditate (nr. de locuri).
•Desi au fost create premizele unei asistenTe incluzive si complementare,
disfuncTionalitaTile de comunicare si conlucrare Intre instituTiile statului conduc
la o eficienTa foarte restransa a intervenTiilor.
•Procedurile si metodologiile mult prea complicate Ingreuneaza implementarea
politicilor si strategiilor, conducand si la o neIncredere crescuta In serviciile
oferite de instituTiile statului.
•Se constata un numar foarte redus de specialisti, care sa aiba si competenTele
necesare, pentru a asista familia aflata In criza - unul dintre principalii factori ai
abandonului scolar.
•Numarul de specialisti care sa realizeze diseminarea informaTiilor specifice si
a bunelor practici este departe de a fi mulTumitor.
•Salarizare nemotivanta si nivelul redus de formare profesionala a salariaTilor
de intervenTie directa din sistemul de asistenTa sociala.
•InfiinTarea de structuri parteneriale (comisii, grupuri de lucru, pacte) la
comanda legislativa sau pentru satisfacerea cerinTelor Uniunii Europene a
condus la existenTa unor structuri nefuncTionale, datorita In principal absenTei
asumarii rolului propus (ownership) si a angajarii pro-active (commitment),
elemente fundamentele ale oricarei structuri parteneriale.
•Un sistem deficitar de finanTare pentru ONG-urile active In domeniu, completat
de o birocraTie dusa la extrema In domeniul implementarii de proiecte cu
finanTare nerambursabila, inclusiv prin schimbarea regulilor pe parcursul
implementarii proiectelor.

3.4.4. Viziune integratoare - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

2009-04-09T14:36:00.000-07:00

O viziune integratoare privind politicile sociale a fost circumscrisa In cadrul UE In
conceptul de “abordare integratoare” (mainstreaming) provenit din politicile de
promovare a egalitaTii de gen. La iniTiativa Consiliului Europei s-a constituit, In anul
1996, Grupul de specialisti In domeniul abordarii integratoare care a elaborat o serie
de rapoarte si documente metodologice de care au beneficiat statele membre. Prin
extensie, In cazul politicilor sociale, definiTia pune accent pe necesitatea unei
integrari active si vizibile a problemelor categoriilor vulnerabile In toate politicile si la
toate nivelurile, utilizarea expertizei acestora In elaborarea si planificarea politicilor,
luand In considerare In mod activ si deschis, Inca din stadiul planificarii acestora, a
posibilelor efecte a politicilor asupra situaTiei grupurilor vulnerabile.
Mesaj cheie: Asigurarea accesului egal la educaTie si cresterea gradului de
incluziune sociala pentru persoanele aparTinand grupurilor vulnerabile, deja Inceputa,
trebuie continuata pentru ca performanTa pieTei muncii sa aiba In viitor beneficii, si In
final sa conduca la cresterea coeziunii sociale.

4 TRAREGIA - 4.1. Obiectiv General

2009-04-09T14:35:00.000-07:00

4- STRATEGIA - 4.1. Obiectiv General
Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

Având In vedere direcTiile de dezvoltare prognozate a avea un impact asupra
indivizilor si organizaTiilor din România pâna In anul 2020, obiectivul general al
SIDRU este:
ImbunataTirea calitaTii si capacitaTii sistemelor de dezvoltare a resurselor umane care
sa conduca la un nivel Inalt si stabil de ocupare, un nivel Inalt al calitaTii vieTii si o
incluziune sociala efectiva pentru toTi cetaTenii României, asigurând astfel resurse
umane apte sa utilizeze In cel mai bun mod posibil oportunitaTile actuale si viitoare de
dezvoltare personala si profesionala, In vederea atingerii pâna In anul 2020 a
nivelului mediu actual al Tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii
durabile.
Toate acestea depind Insa crucial de modul In care va fi abordata Depresiunea
Economica. Daca se va prefera o ortodoxie bazata pe menTinerea unor echilibre
rigide atunci dezvoltarea economica a României va avea de suferit. Practic toate
câstigurile prezente, atâtea câte sunt, vor fi iremediabil pierdute. Resursa umana a
Tarii va fi secatuita fara vreun beneficiu tangibil iar, depopularea României va fi nu o
perspectiva Indepartata ci o chestiune cu care se va confrunta generaTia curenta de
decidenTi. Daca dimpotriva vor fi favorizate soluTiile IndrazneTe, de stimulare a cererii
agregate, de renunTare la principiul acum fara rost al stabilitaTii preTurilor si va fi
acordata prioritate dezvoltarii atunci, si subliniem NUMAI ATUNCI, sansele de a iesi
din Depresiune si de a reduce ulterior o buna parte din decalajul de dezvoltare pe
care Il avem cresc, desi, trebuie sa avem permanent In vedere ca nici una din aceste
cai de iesire din Depresiune nu a fost validata complet, vreodata, de practica. Pâna
In 2020 mai sunt peste 10 ani. In contextul actual este imposibil sa stim cum va arata
economia globala si cea Europeana si ce loc va ocupa România. Trecutul este un
ghid mai mult decât imperfect In aceasta privinTa si daca ne-am lua dupa litera
acestuia atunci perspectivele ar fi mai mult decât sumbre. De aceea acTiunea
IndrazneaTa anti-ciclica, INOVATIVA ȘI PARTENERIALA (STAT-INTREPRINDERECOMUNITATE-
INDIVID) este recomandata mai ales ca aceasta este singura care
poate valorifica avantajul calitaTii de membru al Uniunii Europene pe care Il are In
prezent România.

Caracteristicile sistemului de dezvoltare a resurselor umane In 2020

2009-04-09T14:34:00.000-07:00

Caracteristicile sistemului de dezvoltare a resurselor umane In 2020
VIZIUNEA DE DEZVOLTARE INTEGRATA A RESURSELOR UMANE ALE
ROMÂNIEI – 2020

La orizontul anului 2020, România va avea o forTa de munca de Inalta peformanTa
capabila sa valorifice avantajele comparative ale compexului economic naTional si sa
asigure capitalizare continua a acestora prin generarea de avantaje competitive.
InvestiTia In resursa umana va fi unul dintre motoarele principale ale cresterii de
productivitate ale economiei naTionale, susTinând astfel o crestere economica robusta
apropiata de potenTialul real al complexului economic naTional, Intr-un climat de
crestere a preTurilor, incluzând Intre acestea salariile, non-accelerat, jucând astfel
rolul de politica economica de tip anti-ciclic.
Puterea publica, In parteneriat cu intreprinderile, comunitaTile si indivizii va trebui sa
se asigure si sa asigure stimulentele necesare astfel Incât investiTia In resursa
umana se canalizeaza catre sectoarele non-speculative ale economiei, cu precadere
catre cele din amontele lanTului valorii adaugate si catre activitaTile In care procesele
productive au o valoare adaugata ridicata, asigurând astfel atât robustarea cresterii
economice cât si a ocuparii.
Formarea profesionala iniTiala si continua precum si cercetarea, vor trebui sa
constituie triada de susTinere a Intregului proces investiTional In resursa umana,
accentul urmând sa fie pus pe crearea In aceste domenii de economii la scara si
economii de scop astfel Incât ele sa poata susTine de o maniera reala capacitatea
economiei naTionale si implicit a resursei umane de a face faTa presiunilor
competitive creascânde de pe piaTa unica europeana si de pe cea globala.
Aceasta viziune strategica se sprijina In demersul sau tactic pe patru mari elemente
componente:
•indivizii
•piaTa muncii
•managementul instituTional
•oportunitaTile de InvaTare si dezvoltare personala si profesionala
Au fost dezvoltate propuneri concrete pentru fiecare dintre aceste elemente si
consideram ca atingerea caracteristicilor descrise In continuare, va contribui la
plasarea României In anul 2020 cel puTin la nivelul mediu actual de dezvoltare al
Tarilor Uniunii Europene.

A. Indivizii - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

2009-04-09T14:32:00.000-07:00

A. Indivizii - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane
Caracteristicile individuale necesare In România pâna In 2020 pentru a genera
competitivitate economica, locuri de munca mai multe si mai bune si incluziune
sociala sunt urmatoarele:
- Spirit - pro-activ, inovativitate si creativitate, Incredere In forTele proprii,
angajament pentru autodeterminare atât la locul de munca cât si In societate;
- Atitudini si valori - atitudine pozitiva, dinamism, motivaTie, profesionalism,
deschidere la nou, angajament puternic pentru InvaTare pe parcursul Intregii
vieTi, valorizarea calitaTii, respect pentru diversitate, echitate, disciplina In
munca, seriozitate, asumarea responsabilitaTii, constiinTa lucrului bine facut,
finalizat, flexibilitate, adaptabilitate;
- CompetenTe de baza – cele opt competenTe de baza pentru InvaTare pe
parcursul Intregii vieTi plus creativitate, punctualitate, perseverenTa,
flexibilitate, management personal si organizaTional, bune abilitaTi de cautare,
ocupare si pastrare a unui loc de munca;
- CunostinTe – actualizate continuu, cu orizonturi mai largi, relevante si la un
nivel corespunzator, utilizate pentru a lua decizii mai bune si Impartasite cu
ceilalTi;
- Calificari – mai multe si mai bune, care sa fie recunoscute si valorificate atât
In societate cât si la locul de munca, situate cel puTin la nivelul 3 si cu
majoritatea indivizilor având calificari de nivelul 4 si mai Inalt, capabili sa
demonstreze atât competenTe practice reale cât si cunostinTe teoretice solide,
dar si sa foloseasca activ competenTa de a InvaTa cum sa InveTe, pentru a
avansa cel puTin un nivel de calificare, de-a lungul carierei profesionale.

B. Piata muncii - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

2009-04-09T14:31:00.002-07:00

B. Piata muncii / Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane
PiaTa muncii din România va fi PUTEA FI caracterizata In anul 2020, luând Insa In
considerare condiTionalitaTile enunTate mai sus, printr-o cerere bazata pe:
- o buna InTelegere a nevoilor economiei si societaTii din perspectiva resurselor
umane, decurgând din studierea temeinica si continua a pieTei muncii;
- un interes major pentru dezvoltarea resurselor umane atât la nivel individual,
cât si organizaTional;
- utilizarea celor mai bune practici de pe plan European si internaTional, cu
evaluarea impactului lor;
- politici active mai bine dimensionate si bazate pe evidenTe certe, care sa
asigure totodata combaterea efectelor somajului structural si reducerea ratei
somajului (mai ales pentru grupurile vulnerabile);
- asigurarea egalitaTii de sanse pe piaTa muncii;
- promovarea culturii antreprenoriale si ImbunataTirea calitaTii si productivitaTii
muncii
- asigurarea flexicuritaTii, facilitarea mobilitaTii ocupaTionale orizontale si
verticale;
- asigurarea unei mai bune corespondenTe Intre particularitaTile ofertei si cererii
de forTa de munca existente la nivelul pieTei muncii;
- Incadrarea In munca a unui numar mai mare de persoane din rândul grupurilor
de risc (femei, persoane cu handicap, persoane instituTionalizate).

C. Managementul institutional - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

2009-04-09T14:31:00.001-07:00

C. Managementul institutional - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane
Managerii instituTiilor si organizaTiilor din România anului 2020 vor:
- recunoaste necesitatea asumarii unei responsabilitaTi pro-active, contribuind
la cresterea nivelului de cunostinTe, atitudini si competenTe a personalului din
subordine si dezvoltarea unei culturi a InvaTarii In cadrul organizaTiilor pe care
le conduc;
- crea sisteme care permit ca InvaTarea informala sa se desfasoare In mod
natural In cadrul organizaTiei pe parcursul activitaTilor curente;
- sprijini crearea de reTele (in)formale Intre angajaTi care sa urmareasca
promovarea cercetarii si dezvoltarii;
- construi capacitaTi de conducere si management la toate nivelurile In vederea
cresterii continue a performanTei, prin sprijinirea dezvoltarii personalului si
angajamentul pentru calitate;
- avea preocupari continue pentru dezvoltarea propriilor cunostinTe, atitudini si
competenTe manageriale;
- relaTiona In mod continuu cu alte persoane de pe acelasi nivel pentru a InvaTa
din experienTele si cele mai bune practici ale acestora;
- investi In dezvoltarea resurselor umane atât timp cât si bani;
- investi In cercetarea capabila sa genereze performanTa, respectiv crearea de
locuri de munca mai multe si mai bune;
- se vor preocupa continuu pentru cresterea adaptabilitaTii lucratorilor si
intreprinderilor;
- juca un rol activ In sprijinirea dezvoltarii resurselor umane prin asumarea
angajamentelor luate In cadrul structurilor parteneriale din care fac parte.
- adopta strategii de motivare a angajaTilor, care sa conduca la cresterea
calitaTii muncii si a atasamentului resurselor umane pentru instituTia
angajatoare;
- implementa sisteme de evaluare si recompensare a resursei umane In
funcTie de performanTele angajaTilor;
- implementa sisteme de management al carierei angajaTilor, prin elaborarea
de planuri de dezvoltare si planuri de succesiune;
- monitoriza nivelul de satisfacTie In munca al angajaTilor, In vederea dezvoltarii
de noi strategii de ImbunataTire a activitaTii profesionale din cadrul instituTiei;
- coopera cu instituTiile de InvaTamânt, In vederea oferirii feedback-ului necesar
acestora pentru o mai buna pregatire si adaptare a resursei umane tinere la
cerinTele pieTei muncii;
- InTelege valoarea si importanTa resurselor umane pentru performanTa
instituTiei si vor dezvolta o atitudine de respect si apreciere a angajaTillor.
De asemenea, infrastructura instituTionala va viza ImbunataTirea implementarii
masurilor de politica educaTionala, de ocupare a forTei de munca si de asigurare a
incluziunii sociale, prin Intarirea unui parteneriat si a unei comunicari
interinstituTionale transparente si eficiente, asigurarea unei coordonari care sa
evite paralelismele, decalajele, multiplicarile nenecesare si suprapunerile
procedurilor, divergenTele procedurale, utilizarea ineficienta a resurselor. Se va
asigura cresterea eficienTei si calitaTii servicilor oferite adulTilor aflaTi In cautarea
unui loc de munca, ori preocupaTi de dezvoltarea profesionala si personala
continua, de mobilitate ocupaTionala; oferirea de servicii educaTionale flexibile si
atractive, capabile sa creeze motivaTia si nevoia adulTilor de a InvaTa si se
perfecTiona continuu. Se va asigura funcTionalitatea descentralizarii instituTionale
si administrative, precum si a parteneriatului social, pentru a furniza servicii
adaptate nevoilor comunitaTilor locale si regionale respective, cu asigurarea
resurselor pentru reducerea disparitaTilor regionale, dar si a celor dintre mediul
rural si cel urban. Se va sprijini diversificarea ofertelor educaTionale pentru adulTi
si dezvoltarea unui sistem eficient si adaptat de educaTie pentru adulTi.

D. OportunitaTile de Invatare si dezvoltare

2009-04-09T14:30:00.000-07:00

D. OportunitaTile de Invatare si dezvoltare - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane
OportunitaTile de InvaTare si dezvoltare oferite de catre furnizorii de educaTie si
formare vor conduce la:
- dezvoltarea si consolidarea caracteristicilor individuale, cunostinTe, deprinderi
si competenTe, descrise la lit.A de mai sus;
- construirea unei InTelegeri a lumii moderne si a unor mecanisme de
consolidare a capacitaTii individuale de adaptare la aceasta si
autodeterminare;
- accesul la o gama variata si flexibila de oportunitaTi de InvaTare formala si
non-formala;
- eliminarea barierelor de acces la orice forma de InvaTare pentru dezvoltare
personala si profesionala, de participare democratica activa, mai ales pentru
adulTii aparTinând grupurilor vulnerabile social;
- sprijinirea participarii, prin crearea de mecanisme financiare stimulative,
adaptate diferitelor situaTii In care se afla indivizii;
- potrivire mai buna cu cerinTele curente si previzionate ale pieTei muncii,
precum si cu aspiraTiile individuale;
- motivarea si cresterea angajamentului si interesului pentru InvaTarea pe
parcursul Intregii vieTi;
- adoptarea unei abordari incluzive adaptata nevoilor si posibilitaTilor fiecaruia
In privinTa tipului, locaTiei si duratei programelor de educaTie si formare;
- procese de evaluare si certificare a unor competenTe reale prin forme
corespunzatoare si variate de testare;
- consolidarea unui sistem de rute alternative si flexibile de progres pentru
fiecare, atât In plan orizontal cât si vertical;
- recompensarea eforturile financiare printr-un nivel Inalt al calitaTii serviciilor;
- Implinirea aspiraTiilor personale si profesionale ale indivizilor care formeaza
diferite grupuri dezavantajate pe piaTa muncii si/sau In societate
- crearea unei culturi a InvaTarii permanente funcTionale, prin constinetizarea
si sensibilizarea adulTilor, prin campanii educaTionale susTinute, cu privire la
necesitatea de a InvaTa pe parcursul Intregii vieTi.
Aceasta viziune integrata va permite atingerea obiectivelor actuale si viitoare ale
Uniunii Europene In privinTa ocuparii forTei de munca si InvaTarii pe parcursul
Intregii vieTi, asa cum ele sunt definite In cadrul Strategiei Lisabona si sunt
reflectate In politicile care privesc InvaTamântul preuniversitar, InvaTamântul
tehnic si profesional, InvaTamântul superior si educaTia adulTilor.
łinte strategice pentru anul 202043:
•Rata de ocupare a populaTiei In vârsta de munca (15-64 de ani) sa creasca de
la aproximativ 59% In prezent la 62%;
•Rata de activitate a populaTiei In vârsta de munca sa creasca de la
aroximativ 64% In prezent, la 66-67%;
•Rata de participare a copiilor In vârsta de 4 ani la educaTie timpurie sa fie de
miim 90%;
•Ponderea tinerilor de 15 ani care obTin rezultate scazute privind alfabetizarea
funcTionala sa fie de maxim 15%;
•prematura a sistemului de educaTie de catre tineri, grupa de vârsta
18-24 ani, sa fie de pâna la maxim 10%;
•Ponderea populaTiei de 22 de ani care a absolvit nivelul de InvaTamânt
secundar superior sa fie de minim 85%;
•Ponderea adulTilor din grupa de vârsta 30-34 ani care au absolvit InvaTamântul
superior sa fie de minim 45%;
•Cresterea participarii adulTilor, grupa de vârsta 25-64 ani, la educaTie si
formare pâna la nivelul de minim 12%;
43 vezi Obiectivele NaTionale stabilite pentru Orizontul 2020 In cadrul “Strategiei pentru Dezvoltarea Durabila a
•Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare-inovare In universitaTi si unitaTi
specializate se vor ridica la cel puTin 2% din PIB.
In continuare, vor fi enumerate modalitaTi concrete, articulate si coerente prin care
aceste Tinte referitoare la dezvoltarea resurselor umane din România vor fi atinse.

4.2. Obiective specifice - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane

2009-04-09T14:25:00.000-07:00

4.2.1. InTelegerea mai buna a nevoilor reale si direcTiilor de dezvoltare a
resurselor umane
4.2.1.1. Studierea temeinica si continua a pieTei muncii
4.2.1.2. InTelegerea nevoilor pieTei muncii

4.2.2. EducaTie si formare iniTiala de calitate pentru toTi
4.2.2.1. EducaTia de baza pentru toTi
4.2.2.2. Formarea profesionala iniTiala de calitate

4.2.3. Stimularea cresterii cererii pentru dezvoltarea resurselor umane
4.2.3.1. Cresterea preocuparii pentru dezvoltarea resurselor umane
4.2.3.2. Proiectarea programelor de formare
4.2.3.3. Crearea unei culturi a InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi
4.2.3.4. OpTiune si flexibilitate In alegerea calificarilor si a metodelor de
evaluare pentru certificarea acestora
4.2.3.5. Sprijinirea InvaTarii prin stimulente financiare adecvate
4.2.3.6. Recunoasterea beneficiilor InvaTarii

4.2.4. Ajustarea ofertei pentru dezvoltarea resurselor umane
4.2.4.1. Cresterea calitaTii seviciilor de informare, consiliere si orientare
4.2.4.2 ImbunataTirea accesului la servicii si oportunitaTi de InvaTare de calitate
4.2.4.3. Promovarea si ImbunataTirea politicilor de DRU In cadrul organizaTiilor
4.2.4.4. Cresterea flexibilitaTii oportunitaTilor de formare si InvaTare
4.2.4.5. Cresterea relevanTei educaTiei si formarii continue
4.2.4.6. Certificarea competenTelor reale
4.2.4.7. Asigurarea calitaTii ofertei

4.2.5 Valorificarea competenTelor si potenTialului fiecaruia pe piaTa muncii
4.2.5.1. Valorificarea potenTialului fiecarui individ si ImbunataTirea
competenTelor sale
4.2.5.2. Promovarea oportunitaTilor egale
4.2.5.3. Dezvoltarea unui sistem adecvat de protecTie sociala