În ultimul deceniu, instituţiile europene au fost din ce în ce mai prezente în viaţa românilor fie prin informaţii depărtate de realităţile lor zilnice, fie prin decizii care le-au afectat direct viaţa. Au atins ele însă un nivel de cunoaştere similar cu cel existent în statele membre de mai multă vreme ale UE ?
Analiza datelor pune în evidenţă trei aspecte. Primul este acela că, în România, dintre instituţiile a căror notorietate a fost măsurată, Parlamentul European ocupă primul loc cu 92%, urmat de Comisia Europeană (cu 81% grad de cunoaştere), Consiliul Uniunii Europene (76%) şi Banca Centrală Europeană (74%).
Cel de-al doilea este că, în general, nu există diferenţe semnificative între nivelurile de notorietate înregistrate de instituţiile europene între România sau statele noi membre ale UE şi media celor 27 de state ale Uniunii Europene. Iar cel de-al treilea aspect demn de remarcat este nivelul semnificativ mai redus al notorietăţii Consiliului Uniunii Europene (66%) în media celor 27 de state decât în noile state membre (74%) sau în România (76%).
Din punct de vedere socio-demografic, există diferenţe în ceea ce priveşte cunoaşterea instituţiilor europene atât în România, cât şi la nivelul celor 27 de state membre.
Aceste diferenţe urmăresc, în linii mari, obiceiurile de consum al informaţiilor politice naţionale şi internaţionale. Pentru că profilul este similar pentru toate instituţiile, vom prezenta în cele ce urmează doar concluziile referitoare la cunoaşterea Comisiei Europene. (sursa: Eurobarometru 72)
