joi, 9 aprilie 2009

3.1 Situatia demografica - 3.1.1. Viziune de ansamblu

SituaTia demografica a Romaniei la nivelul anului 2008 reflecta un proces istoricodemografic
de deteriorare desfasrat pe Intreg parcursul celei de a doua
jumataTi a secolului al 20-lea. Efectul de baza al socurilor pro-nataliste din a doua
jumatate a anilor 60 si din anii ’80 a avut drept rezultat, ineluctabil de altfel, declinul
demografic accentuat manifestat din plin In ultima decada a secolului trecut. Din
acest puncte de vedere, Romania, ca si toate celellate state din Centrul si Estul
continentului nu se Inscrie decat aparent In tendinTa generala de Imbatranire
demografica a Europei In ansamblul ei, ele reprezentand un caz tipic dar si unic In
felul sau de crestere/dezvoltare demografica ratata. Ca urmare a acestei dezvoltari
nefaste ce s-a desfasurat pe o perioada de timp „istorica” din punct de vedere al
duratei, este greu de spus daca o revenire sau o recuperare mai este posibila iar,
daca ea va fi totusi posibila atunci, ea se va produce tot Intr-un orizont istoric de
timp (un orizont istoric de timp este de regula reprezentat de un interval superior
celui generaTional care este de aproximativ 30 de ani).
La o populaTie totala de 21.584.365 locuitori, Romania a Inregistrat In anul 2007 o
rata a natalitaTii de 10,2 nascuTi vii la mia de locuitori, faTa de o rata a mortalitaTii
generale de 11,7 decedaTi la o mie de locuitori. In perioada 1990-2007 populaTia
Romaniei s-a redus cu circa 1,7 milioane locuitori, ceea ce reprezinta o pierdere a
fondului uman de 7,2%, fara a lua In consideraTie migraTia externa temporara, fara
schimbarea domiciliului, sau mobilitatea pentru munca.
Conform celor mai recente prognoze demografice26, se prefigureaza un proces de
masiva depopulare a Tarii In deceniile urmatoare, daca fertilitatea va ramane In
limitele din ultimii zece ani de doar 1,3 copii la o femeie, faTa de 2,1 cat este necesar
pentru Inlocuirea simpla a generaTiilor.
In perioada 2004-2006, speranTa medie de viaTa In Romania a fost de 72,2 de ani, cu
diferenTe sensibile Intre populaTia masculina si cea feminina (68,7 ani pentru barbaTi
si 75,5 ani pentru femei), faTa de media UE-27, situata In jur de 75 ani la barbaTi si
peste 80 ani la femei. Structura pe varste a populaTiei reflecta un proces de
Imbatranire prin scaderea relativa si absoluta a tinerilor (0-14 ani) de la 18,3% In anul
2000 la 15,3% In 2007 si cresterea ponderii populaTiei varstnice (65 de ani si peste)
de la 13,3% In 2000 la 14,9% In 2007. Varsta medie a populaTiei a fost, la Inceputul
anului 2007, de 38,9 ani.
Fenomenul de Imbatranire demografica este mai accentuat In mediul rural, cu o
varsta medie de 39,7 ani, proporTia persoanelor de peste 65 de ani fiind de 17,4%,
majoritatea femei. Raportul de dependenTa economica a persoanelor inactive de
peste 60 de ani la 100 adulTi activi economic (20-59 ani) a fost de 34, cu perspectiva
de a creste dramatic In urmatoarele decenii.
La nivelul anului 2007, resursele de munca din Romania (populaTia In varsta de 15 -
64 de ani) au fost de 15,05 milioane persoane, In crestere cu 100 mii faTa de anul
2002, Insa este prognozata o scadere continua la nivelul de 15,01 In 2010, 14,97 In
2013 si 14,87 In 2020.
Rata de ocupare a forTei de munca a fost, In 2007, de 58,8%, fara modificari notabile
faTa de cifrele anului 2002, situandu-se cu mult sub Tinta de 70% stabilita prin
Strategia Lisabona ca medie la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2010. Cu toate
acestea trebuie spus ca, trendul tuturor agregatelor majore ce caracterizeaza
ocuparea forTei de munca a fost, Incepand cu anul 2003 si pana In trimestrul al III-lea
al anului 2008, unul usor dar totusi constant crescator. In ultimele aproximativ 7-8
trimestre premergatoare acTiunii socului exogen aleator reprezentat de
contagionarea economiei romanesti ca urmare a crahului suferit de piaTa S.U.A. si
intrarea drept rezultat a economiei globale In ceea ce ar putea reprezenta a doua
mare depresiune a capitalismului, variaTiile principalelor agregate s-au situat chiar
simTitor deasupra liniei de trend. Aceasta s-ar fi putut traduce si prin aceea ca,
imediat anterior socului depresiunii, economia romaneasca Incepuse sa atinga acel
prag de la care cresterea economica avea drept rezultanta si crearea de noi locuri de
munca (Job-Rich Growth). Importante sunt insa, pe langa evolutiile globale,
evolutiile de structura a ocuparii unde, progresele inregistrate tot pana in trimestrul III
al anului precedent au fost chiar mai insemnate, astfel: numarul salariaTilor a fost In
2007 cu aproape 500 mii mai mare decat In 2002, reducandu-se corespunzator
populaTia ocupata In agricultura. S-a majorat ponderea persoanelor cu studii
superioare In totalul populaTiei ocupate (de la 11% In 2002 la peste 14% In 2007) si a
celor cu studii medii (de la 62,9% In 2002 la circa 65% In 2007), ceea ce s-a reflectat
si In cresterea susTinuta a productivitaTii muncii.
Resursa de munca este diminuata si datorita varstei actuale de pensionare (puTin
peste 58 ani In cazul femeilor si 63,5 In cazul barbaTilor), sensibil inferioara varstei
limita de activitate. Somajul In randul tinerilor continua sa fie ridicat, In jur de 19%27.
Ritmul foarte ridicat si totodata extrema volatilitate a cresterii economice din ultimele
aproximativ 15-16 trimestre anterioare finalului anului 2008, cu frecvente perioade In
care cresterea reala s-a situat cu mult peste potenTialul economiei (Positive Output
Gap), a condus la apariTia unui fenomen oarecum paradoxal de convieTuire a
excedentelor si deficitelor de forTa de munca. Acest fenomen In sine reprezenta o
manifestare a unei excrescenTe speculative de piaTa (market bubble/market froth)
tipica perioadelor de boom economic. Este evident Insa ca, apariTia lui dupa o
perioada foarte lunga de declin economic (peste doua decenii) a indus o serie de
dezvoltari de piaTa muncii si de abordari privind dezvoltarea resursei umane ce au
augmentat dezechilibre deja existente pe piaTa muncii.
Pe ansamblu se poate spune ca la nivelul trimestrului III al anului 2008, respectiv
Inainte ca socul exogen aleator al depresiunii economice globale sa afecteze si
economia romaneasca, piaTa muncii Isi atinsese potenTialul de ocupare la nivelul dat
de productivitate a muncii (corespunzator deci nivelului tehnologic al aparatului
productiv precum si metodelor si procedeelor de organizare a producTiei si a muncii
prevalente In economia naTionala). Acest nivel era compatibil din punct de vedere
obiectiv (consideraTiunile subiective nu pot fi aici luate In calcul) cu o anumita rata
suficient de ridicata de inactivitate precum si cu existenTa unei subocupari relative,
iarasi suficient de ridicate, In zona economiei de subzistenTa (sectorul producTiei
gospodaresti pentru uz final propriu localizat cu precadere In mediul rural). De aceea
trebuie subliniat tot cu valoare de consideraTiune obiectiva ca si In absenTa socului
depresiunii economice, ce evident va aduce cu sine un recul faTa de nivelul atins la
finele trimestrului III al anului 2008, dezvoltarile nu ar mai fi putut fi foarte importante
In urmatorii ani Intrucat, un salt important de productivitate deja avusese loc.
Urmatorul nu putea avea loc decat dupa un oarecare interval de recuperare a
investiTiei ce permisese saltul de productivitate precedent.
Cifrele privind migraTia (imigraTia si emigrarea legala permanenta) nu au fost, dupa
1995, importante din punct de vedere statistic (In jur de minus 10-15 mii pe an). In
schimb, emigraTia temporara pentru munca In strainatate, predominant In Tarile UE
din zona occidentala, este estimata, In primavara 2008, la circa 2 milioane28. Este
vorba, In special, de adulTii tineri care, daca decid sa-si permanentizeze sederea In
Tarile respective prin naturalizare, vor afecta si mai serios balanTa pe varste si aportul
de natalitate preliminat. Trebuie luat In calcul si faptul ca, In condiTiile menTinerii unui
decalaj important In privinTa standardelor de viaTa si perspectivelor de Implinire
profesionala si personala In Tara, atracTia emigrarii temporare sau permanente va
ramane puternica, Tinand seama si de nevoile proprii ale Tarilor partenere mai
dezvoltate din UE, care se confrunta cu aceleasi probleme de Imbatranire
demografica si scadere a natalitaTii.