Din perspectiva statisticilor existente cu privire la participarea adulTilor la InvaTare
continua, ca si a evoluTiei acestora pe parcursul anilor (sau mai bine spus involuTia
ori stagnarea lor – 1,3%), putem afirma ca nu au fost gasite Inca soluTii viabile privind
stimularea participarii adulTilor la InvaTare. Acest lucru nu este surprinzator, devreme
ce formal educaTia adulTilor nu intra comprehensiv In aria de responsabilitate a
niciunui minister. Desi si educaTia adulTilor trebuie considerata ca parte a educaTiei
naTionale, In cadrul ministerului educaTiei nu exista nici o structura organizaTionala cu
preocupari bine definite In acest domeniu al InvaTarii.
Formarea profesionala continua este In mare parte gestionata de MMFPS si CNFPA,
In tandem cu MECI. Insa cand vorbim de facilitarea participarii adulTilor la InvaTare,
trebuie sa avem In vedere toate nevoile educaTionale/ de InvaTare ale adultului, atat
pentru dezvoltare personala, cat si profesionala. Vorbim aici si de educaTia pentru
cetaTenie democratica, si de educaTia generala a adulTilor, si de educaTia In si pentru
timp liber, In scop de dezvoltare personala, de satisfacere a unor hobby-uri, de
relaxare si reenergizare (cu impact asupra capacitaTii funcTionale la locul de munca
deopotriva). Din pacate, aceste domenii ale educaTiei adulTilor nu au cunoscut o
susTinere din partea statului, iar instituTiile din reTeaua Ministerului Culturii, Cultelor si
Patrimoniului NaTional sau alte instituTii si organisme ale societaTii civile care au
acoperit punctual si astfel de nevoi, nu au avut puterea de a avea impactul scontat.
Poate ca Intinderea si complexitatea domeniului confera o posibila explicaTie pentru
faptul ca educaTia adulTilor ca atare nu intra In aria de responsabilitate distincta a
niciunui minister, fiind vorba de secTiuni care intra parTial In aria de responsabilitate a
diferitelor ministere. Lipseste Insa o viziune integratoare, articulata, ca dealtfel si o
lege specifica, a educaTiei adulTilor precum si a unor politici educaTionale funcTionale,
menite sa stimuleze participarea adulTilor la InvaTare.
In plus, pentru crearea cadrului facilitator, stimulativ, sunt necesare si parghii
financiare de intervenTie. Este cunoscut ca nivelul de viaTa relativ scazut al romanilor
face ca resursele proprii alocate InvaTarii sa fie foarte limitate. Din perspectiva
InvaTarii pe parcursul Intregii vieTi sunt necesare asigurarea parghiilor facilitatoare si
a oportunitaTilor de InvaTare pe cel puTin trei dimensiuni de intervenTie pentru a sprijini
individul In acest demers: oportunitaTile din sistemul educaTional formal (formarea
iniTiala), oportunitaTile de InvaTare la locul de munca si de formare profesionala
continua, respectiv oportunitaTile disponibile de InvaTare pentru indivizi pentru a-si
ImbunataTi nivelul de viaTa, In afara contextului de munca.
Chiar daca pentru formare profesionala continua sunt o serie de reglementari,
resurse alocate, structuri instituTionale, totusi fondurile alocate vizeaza doar
aspectele reparatorii, reactive, compensatorii, nu Intreaga dezvoltare profesionala si
nu sau In foarte mica masura pe cele anticipative, de suport pentru dezvoltarea
carierei profesionale. Exista slabe preocupari pentru perfecTionare profesionala,
pentru actualizarea competenTelor si cunostinTelor, pentru InvaTare In vederea
accesarii unei poziTii superioare In cariera sau pentru schimbarea carierei (a se
vedea finanTarea InvaTarii la locul de munca, dar In relaTie cu nevoile angajatorului,
ori cursuri de recalificare pentru cei ce urmeaza a fi disponibilizaTi), ceea ce si explica
o mobilitate ocupaTionala pe verticala foarte redusa. Mobilitatea ocupaTionala pe
filiera dezvoltarii unei cariere este facilitata cu deosebire de continuarea educaTiei
iniTiale In sistem formal – educaTie terTiara cu ciclu complet (studii universitare +
masterat + doctorat) si studii postuniversitare de specializare Ingusta -, bazata pe
forme moderne de educaTie: e-learning, InvaTamant la distanTa, etc.)
Planul de AcTiune privind InvaTarea adulTilor elaborat la nivel european In 2007
(Action Plan on Adult Learning – It is always a good time to learn), prevede acTiuni
concrete de realizat pana In 2010 si are un mesaj specific referitor la realizarea
oportunitaTilor pentru adulTi de a InvaTa pentru a avansa cu un nivel comparativ cu
ceea ce este referenTialul cadrului european de calificari (EQF).
Studii exhaustive si sistematice, periodice, care sa reflecte fidel realitaTile din
domeniul educaTiei adulTilor fie nu exista, fie, daca exista, sunt incomplete sau nu
sunt realizate credibil, exhaustiv. Inca nu sunt date, dar nici cercetari relevante cu
privire la cauzalitatea (ne)participarii adulTilor la educaTie, la motivaTia lor de a
participa, la sistemul instituTiilor de educaTie pentru adulTi etc.
Pana In prezent nu exista baze de date si nici un cadru organizat de informare a
publicului asupra ofertei de programe educaTionale pentru adulTi (instituTii ofertante,
tipuri de programe, modul de certificare etc.).
Toate aceste aspecte reclama necesitatea unei instituTii responsabile cu educaTia
adulTilor, fie ca este o agenTie interministeriala, un departament sau ce formula este
considerata mai fezabila, dar si necesitatea unui institut de cercetare care sa ofere
baza de argumentare stiinTifica pentru deciziile de politica educaTionala.
PiaTa ofertei de programe educaTionale, a instituTiilor de educaTia adulTilor s-a
dezvoltat oarecum haotic, cu oferte ce nu au fost concepute Intotdeauna pe criteriul
calitaTii. In plus, calitatea formarii este de multe ori discutabila, iar procentul foarte
scazut al participarii arata si ca furnizorii de oferte educaTionale esueaza In a
propune oferte atractive, adaptate nevoilor si intereselor adulTilor.
Calitatea scazuta se datoreaza si competenTelor formatorilor care lucreaza cu adulTii.
Lipsa unui sistem de formare iniTiala si continua pentru formatorii pentru adulTi, a unui
sistem de cariera profesionala, a unor standarde de certificare a competenTelor lor
(N.B. chiar daca a fost elaborat un standard ocupaTional pentru formatori si formatorii
de formatori, certificatele de specializare In formarea adulTilor au acelasi statut, chiar
daca acopera 20 sau 200 de ore de formare pentru obTinerea specializarii didactice),
sunt tot atatea posibile cauze a unei calitaTi scazute a formarii.
SituaTia instituTiilor din domeniul „educaTiei generale a adulTilor”, instituTii reprezentate
mai ales de casele de cultura, caminele culturale si universitaTile populare, alaturi de
o reTea naTionala de biblioteci, muzee, scoli populare de arta, centre de Indrumare a
creaTiei populare, este graitoare pentru interesul si susTinerea guvernamentala de
care s-au bucurat, numarul lor reducandu-se la mai puTin de jumatate din 1989, pana
acum. EducaTia pentru adulTi desfasurata In aceste instituTii vizeaza largirea
orizontului culturii generale, formare competenTelor „soft”, promovarea tradiTiilor si
valorilor culturale, altfel spus, dezvoltare personala si civica a cetaTenilor. Nu numai
ca pentru educaTia pentru cetaTenie activa si democratica nu s-au alocat fonduri, Insa
nici adulTii nu gasesc resursele financiare, dispoziTionale, etc. pentru a investi In
acest tip de educaTie, date fiind si valorile si modelele de succes social si personal
promovate prin mass-media.
Ca urmare a eforturilor de descentralizare a administraTiei publice, instituTiile mai sus
menTionate se afla In subordinea autoritaTilor locale, fiind finanTate de catre consiliile
judeTene, municipale, orasenesti sau comunale.
O Strategie Integrata pentru Dezvoltarea Resurselor Umane din perspectiva InvaTarii
pe parcursul Intregii vieTi nu poate sa ignore si latura educativa a formarii adulTilor, a
dezvoltarii personale a acestora, printr-o focalizare exclusiva doar asupra aspectelor
formarii profesionale. EvoluTiile recente din piaTa muncii au reliefat ca de multe ori
aceste aptitudini extra-profesionale au condus la soluTii de ocupare In absenTa unor
oportunitaTi pentru exercitatea profesiei de baza.
