joi, 9 aprilie 2009

3.3.3.1 Aspecte problematice - Formarea Profesionala Continua

3.3.3.1 Aspecte problematice - Formarea Profesionala Continua
•Corelarea nevoii de pregatire a personalului cu schimbarile tehnologice
(dinamica firmelor, tendinTe, impactul schimbarilor tehnologice). Se
preconizeaza un impact semnificativ al schimbarilor tehnologice asupra nevoii
de instruire (pregatire) a salariaTilor si In aceeasi masura, vor avea loc
modificari In structura ocupaTionala si In conTinutul ocupaTiilor datorate
introducerii de noi tehnologii. In regiunile si sectoarele de activitate pentru care
se estimeaza intensificari ale schimbarilor tehnologice, vor trebui organizate,
prioritar, programe de pregatire In domeniul cunostinTelor tehnice/tehnologice.
•Insuficienta participare la formare profesionala a angajaTilor va determina In
timp un deficit cronic de competenTe si/sau personal calificat, mai ales In
sectoarele cu dezvoltare rapida.
•Se pune accent exagerat pe mecanismul autorizarii furnizorului.
•Se acorda atenTie mai mare mecanismului de evaluare/examinare si celui de
certificare a cursantului, decat procesului de InvaTare si finalitaTilor de fond ale
acestuia.
•Niciuna dintre legile care reglementeaza domeniul nu abordeaza cu suficienta
atenTie si responsabilitate implicarea partenerilor sociali la sistemul formarii
profesionale iniTiale si continue.
•Dupa mai bine de patru ani, multe comitete sectoriale de formare profesionala
Inca nu au personalitate juridica, iar problema asigurarii unei finanTari minime
necesare funcTionarii acestora ramane In continuare nerezolvata.
•Prevederile Codului Muncii cu privire la formarea profesionala constituie o
supra-reglementare greu de controlat si despre care nu se poate spune ca a
cotribuit la cresterea participarii adulTilor la instruire.
•Cum contractul de munca este un acord Intre parTi si atata timp cat formarea
profesionala este un fapt benefic pentru ambii semnatari ai acordului, este de
neInTeles de ce participarea nu este abordata In mod egal, atat ca obligaTie,
cat si ca drept, pentru ambele parTi.
•Asigurarea calitaTii se rezuma la controlul intrarilor In sistem (existenTa la
furnizorul de formare a dotarilor materiale si a suportului uman si documentar)
si monitorizarea procesului de formare/ educaTie prin vizite si verificari ale
documentelor.
•Este inexistent mecanismul de verificare a calitaTii rezultatelor, prin analiza
gradului de Indeplinire a asteptarilor clienTilor formarii, prin urmarirea
rezultatelor obTinute de participanTii la formare la o luna, sase luni sau un an
de la Incheierea cursurilor.
•Utilizarea fondului de somaj impune o serie de restricTii care Ii fac pe unii
angajatori sa nu fie atrasi de aceasta facilitate.
•O alta bariera o reprezinta durata mare a programelor de calificare. Desi este
variabila In funcTie de domeniu si specializare, nu se justifica prin volumul de
cunostinTe transferat sau prin competenTele si/sau deprinderile si abilitaTile In
munca dobandite. Partea de pregatire practica este de multe ori formala la
cursurile organizate In afara sediului agentului economic, uneori chiar si In
cazurile de calificare la locul de munca.
•In situaTia In care ar creste brusc cererea de educaTie si formare profesionala
continua, numarul de formatori existenTi ar fi insuficienTi.
•Capacitatea de raspuns a sistemului de formare continua prin cursuri
autorizate la cerinTele pieTei muncii determinate de apariTia unor noi ocupaTii
este limitata datorita duratei mult prea mari a elaborarii standardelor
ocupaTionale si a procedurilor prea complicate.
•Se constata o crestere a concurenTei neloiale Intre furnizorii de FPC datorita
neurmaririi aplicarii legii si In special a condiTiilor de calitate a formarii, fiind
eliberate diplome si certificate care nu sunt acoperite prin competenTe reale,
ceea ce conduce la o scadere a Increderii angajatorilor In sistem.
•Lipsa unui cadru comun de referinTa pentru formarea iniTiala si continua,
pentru furnizorii de formare si pentru angajatori afecteaza coerenTa si
funcTionalitatea procesului de formare si dezvoltare a resurselor umane din
perspectiva InvaTarii permanente.
•SoluTiile gasite/ acceptate pentru implementarea unor stipulari legislative
menite sa asigure calitatea formarii duc la compromiterea acestui demers. De
exemplu, lipsa unui referenTial cu privire la un certificat acceptat de atestare a
competenTelor formatorilor de munca didactica cu adulTii, face sa aiba aceeasi
valoare pe piaTa muncii si un certificat eliberat dupa 20-40 de ore de formare,
cu unul eliberat dupa cateva sute de ore de formare.