3.4.2.1. Aspecte problematice Grupuri dezavantajate - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane
•O sursa de excluziune este lipsa gradiniTelor In multe localitaTi rurale, lipsa
educatorilor si a resurselor financiare necesare funcTionarii acestor gradiniTe
conducand la limitarea accesului la educaTia prescolara In mediul rural.
•Un risc major Il reprezinta deficitul de educaTie. Nefinalizarea studiilor primare
si gimnaziale constituie o premisa a analfabetismului funcTional si creste
alarmant riscul saraciei si excluziunii sociale.
•Exista unitaTi de InvaTamant din mediul rural care se confrunta Inca cu
probleme importante legate de starea improprie a unor cladiri, dotarea salilor
de clasa si a laboratoarelor, precum si cu dificultaTi specifice, cum ar fi
comasarea, Intr-o singura clasa, a copiilor cu varste diferite, deci din ani
scolari diferiTi, fie din lipsa efectivului de elevi necesar constituirii claselor
separate, fie din cauza personalului didactic insuficient sau necalificat.
•Atitudinea negativa a corpului profesoral, dar mai ales a parinTilor copiilor
sanatosi, faTa de copiii cu HIV limiteaza accesul acestora la participarea
scolara.
•Grupurile dezavantajate se mulTumesc cu ajutoarele temporare si nu se
implica activ In masurile active de ocupare datorita condiTiilor dificile de
accesare a serviciilor oferite.
•MulTi salariaTi primesc salariul minim pe economie doar In acte, In realitate
angajatorii platindu-le mai puTin.
•In prezent, mai puTin de jumatate din populaTia activa este angajata In activitaTi
salariale si (ca urmare) asigurata pentru pensii (sub 5 milioane din cele 10,5
milioane cat numara populaTia activa), fapt ce va genera probleme pe termen
lung.
•Numarul de pensionari de invaliditate a crescut de 4 ori In 15 ani iar procentul
din total pensionari a crescut peste 2 ori.
•Femeile, sunt supra-reprezentate In categoriile de pensii mai puTin
avantajoase, anume Intre pensionarii pentru limita de varsta cu stagiul
incomplet si Intre pensionarii din agricultura.
•Principalii predictori ai saraciei sunt mediul rural de rezidenTa, gospodarie
condusa de o femeie cu varsta cuprinsa In intervalul 35-54, numarul mare de
copii (3 si peste), prezenTa unui singur parinte si prezenTa unei persoane cu
handicap.
•Munca In economia informala reprezinta In ultimii ani o constanta In activitatea
unui segment important al populaTiei active.
•Au fost elaborate mai multe strategii Tintite pentru diferite grupuri vulnerabile
(rromi, tineri care parasesc sistemul de protecTie a copilului, varstnici,
persoane cu dizabilitaTi), Insa implementarea acestora sufera de absenTa unor
structuri parteneriale dedicate incluziunii sociale la nivel regional; este
oarecum paradoxala semnalarea pe parcursul seminariilor de consultare a
acestui aspect, de vreme ce Insasi prin denumirea de “parteneriate locale
pentru ocupare si incluziune sociala” se indica aria de competenTa a acestora.
•Nu exista o delimitare conceptuala a termenului de incluziune sociala, inclusiv
In abordarea FSE, fiind confundat adeseori cu serviciile sociale.
•Demotivarea implicarii persoanelor defavorizate In procesul de incluziune
sociala datorita prestaTiilor sociale (venitul minim garantat).
•PopulaTia din mediul rural este cea mai afectata datorita In principal unei
administraTii publice deficitare, absenTei serviciilor In general, dar In particular
a celor sociale si de sanatate, slabei calificari a cadrelor didactice, a nivelului
scazut de educaTie, precum si a absenTei unor oportunitaTi de ocupare a forTei
de munca.
•In pofida unui POS DRU generos, accesarea schemelor de grant este
Impiedicata de absenTa competeTelor necesare In mediul rural pentru
elaborarea unor proiecte de calitate si pentru depasirea barierelor de
iformare, procedurale si birocratice.
•Incluziunea sociala este sever Impiedicata de persistenTa unei mentalitaTi
segregaTioniste, chiar daca la nivel declarativ aceasta nu exista.
•Accesibilizarea locurilor de munca si a celor de formare profesionala pentru
persoanele cu dizabilitaTi este mai mult formala.
