3.4. Situatia incluziunii sociale
3.4.1. Viziune de ansamblu
Fenomenul excluziunii sociale afecteaza grupuri sociale care sunt supuse riscului de
marginalizare sociala, In cadrul grupurilor vulnerabile fiind cuprinse, In special,
urmatoarele categorii de persoane: copiii aflaTi In sistemul de stat de protecTie a
copilului, tinerii de peste 18 ani care parasesc sistemul de stat de protecTie a
copilului, familiile cu mai mult de 2 copii si cele monoparentale, populaTia de etnie
rroma, persoanele cu dizabilitaTi, persoanele eliberate din detenTie. Toate aceste
categorii defavorizate se confrunta cu numeroase probleme legate de integrarea lor
sociala, determinate de discriminarea In ceea ce priveste accesul la educaTie si,
ulterior, pe piaTa muncii.
In cazul copiilor aflaTi In sistemul de protecTie, problemele identificate vizeaza
reintegrarea sociala a copiilor strazii cu toate aspectele secundare; delicvenTa
juvenila; protecTia copilului Impotriva exploatarii prin munca; prevenirea emigraTiei
copiilor, protecTia si repatrierea acestora. In ceea ce priveste tinerii de peste 18 ani
care parasesc sistemul de stat de protecTie a copilului, acestia se confrunta cu lipsa
accesului la o locuinTa si integrare redusa pe piaTa muncii, In special datorita lipsei
calificarii profesionale adecvate.
Segmentul populaTiei de etnie rroma se confrunta cu o gama variata de probleme
cum ar fi: stoc educaTional scazut, lipsa de calificare si de experienTa pe piaTa muncii,
insuficienta participare la economia formala, numar mare de copii, lipsa locuinTei sau
condiTii precare de locuit, lipsa actelor de identitate, stare de sanatate inferioara
restului populaTiei, lipsa proprietaTii asupra pamantului pentru locuitorii de la Tara.
PopulaTia rroma este victima unui adevarat cerc vicios: marginalizarea produsa de
deficitul multiplu de condiTii susTine prejudecaTi si atitudini discriminatorii care
agraveaza excluziunea sociala, afecteaza participarea la educaTie si reduce
semnificativ sansele integrarii pe piaTa muncii.
In ceea ce priveste educaTia40, 9% din tinerii adulTi rromi (18-30 ani) sunt absolvenTi
de liceu, iar 2% au studii superioare, In comparaTie cu 41% din tinerii adulTi ne-rromi,
respectiv 27%. De asemenea, cel mai mare procent de analfabetism se Inregistreaza
tot In randul populaTiei de etnie rroma si anume 28% din cei ce frecventeaza scoala
primara dar nu au absolvit-o. PrezenTa mediatorului scolar In comunitaTile de rromi a
contribuit la cresterea ratei de absolvire a scolii, precum si la cresterea numarului de
copii Inscrisi Intr-o forma de InvaTamant.
Fenomenul de incluziune scolara a copiilor cu dizabilitaTi are Inca dimensiuni reduse,
In anul scolar 2003- 2004 circa 30% din copiii cu dizabilitaTi (6-18 ani) fiind integraTi In
scoli publice, desi s-au promovat si masuri alternative de asigurare a accesului egal
la educaTie. Numarul de persoane cu dizabilitaTi ocupate este scazut, atat din cauza
ofertei de locuri de munca care nu este In concordanTa cu calificarile si nevoile
persoanei cu dizabilitaTi, cat si a slabei pregatiri scolare si profesionale a acestora.
Se manifesta Inca fenomene de discriminare la angajare pe motivul handicapului, iar
accesul la mediul fizic si la informaTie este redus. In ce priveste persoanele cu
dizabilitaTi instituTionalizate, rezultatele evaluarilor evidenTiaza numarul insuficient de
personal specializat si lipsa serviciilor sociale. Persoanele cu handicap grav
neinstituTionalizate sunt asistate de asistenTi personali pentru care nu exista
programe suficiente de perfecTionare la nivel naTional.
In ceea ce priveste familiile cu mai mult de 2 copii si cele monoparentale, ele
reprezinta o alta categorie confruntata cu risc ridicat de saracie. Cu toate ca
scaderea saraciei pentru familiile cu mulTi copii este vizibila Incepand din 2003 (cu o
diminuare de 6,1 puncte procentuale a riscului faTa de anul 2002), aceasta categorie
prezinta In continuare un risc major de marginalizare si excludere de la beneficiile
participarii depline la viaTa economica si sociala.
Riscul excluziunii sociale se manifesta mai pregnant In randul femeilor decat al
barbaTilor, In toate etapele vieTii, ca o reflectare a participarii lor scazute pe piaTa
muncii. Acest risc de saracie este cu deosebire mai mare In randul femeilor varstnice
si al parinTilor singuri avand copii In IntreTinere, dintre acestia grupul predominant
constituindu-l femeile.
Analizele efectuate pe piaTa muncii releva existenTa unor semnificative discrepanTe
de gen. Astfel, In anul 2007, rata de ocupare a femeilor41 din grupa de varsta 15-64
ani a fost cu 12% mai scazuta decat cea a barbaTilor, aceeasi discrepanTa pastranduse
si pe principalele grupe de varsta: 8,1% (pp) pentru 15-24 ani, 12,1% (pp) pentru
25-54 ani si 16,7% (pp) pentru 55-64. Salariul realizat de femeile din Romania
(luandu-se In considerare populaTia feminina salariata In toate ramurile economiei
naTionale) a reprezentat 86,9% din cel al barbaTilor, In anul 200642. Analiza
repartizarii salariaTilor pe grupe de salarii brute de baza realizate pe activitaTi ale
economiei naTionale In 2006, indica faptul ca 72,9% dintre femeile salariate au avut
salariul sub salariul mediu brut, aceasta situaTie fiind determinata de doua elemente:
femeile sunt ocupate, cu precadere, In ramuri cu valoare adaugata scazuta si
numarul femeilor este preponderent, mai ales, In zona salariilor mici.
Serviciile sociale, componenta a sistemului de protecTie sociala, reprezinta masuri de
sprijin Tintite asupra unor nevoi strict individualizate, avand drept rezultat soluTionarea
mai rapida si cu mai mare eficienTa a situaTiilor de risc social. SituaTia actuala a
sistemului de asistenTa sociala se poate caracteriza printr-un cadru legislativ care
favorizeaza incluziunea sociala si accesul la drepturile fundamentale, cum sunt:
asistenTa sociala, ocuparea, sanatatea, educaTia etc. Totodata, au fost dezvoltate
programe destinate susTinerii familiei, copiilor si altor categorii de persoane
defavorizate. Cu toate eforturile depuse, sistemul actual Inregistreaza o serie de
aspecte vulnerabile care trebuie remediate, precum: dezvoltarea inegala la nivel
local, multiplicarea de structuri instituTionale cu atribuTii similare care genereaza
confuzii si produc o fragmentare a sistemului; lipsa mijloacelor necesare pentru a
acoperi toate nevoile din domeniul asistenTei si al serviciilor sociale; incapacitatea
sistemului actual de servicii sociale de a rezolva nevoile persoanelor aflate In
dificultate, existenTa unui numar redus de organizaTii neguvernamentale ca principali
furnizori ai acestor servicii.
