•Abordarile de tip pro-ciclic In planul policitilor de piaTa muncii, ce nu iau In
considerare caracteristicile specifce ale economiei romanesti sunt si vor fi
permament profund daunatoare. Aplicarea lor poate compromite orice
perspectiva de dezvoltare pe termen lung. De aceea, cu toate riscurile pe
termen scurt pe care le-ar implica abordarile anti-ciclice, ele trebuie
Intotdeauna preferate. Dezvoltarea resursei umane este o problema de
termen lung si de aceea nu putem sa aplicam aici sintagma keynesian „... in
te long-term we’re all dead”;
•Echilibrul cerere-oferta de pe piaTa muncii din Romania este puternic
distorsionat, distorsiunile fiind urmarea logica a unei istorii recente marcata de
turbulenTe majore (socuri exogene aleatoare); Aplicarea unor politici de iesire
din depresiune care ar conduce la o si mai puternica contracTie a cererii de
dragul realizarii unor echilibre macro-economice iluzorii ar afecta acest
echilibru de o maniera ireversibila;
•ConcordanTa dintre cererea si oferta de munca pe piaTa romaneasca era
caracterizata pana la declansarea Depresiunii Econmice Mondiale de variaTii
eratice, de multiple inconsistenTe dar, reflecta In acelasii timp o economie In
plina dezvoltare (crestere economica puternica InsoTita de volatilitate ridicata a
pieTei); Cum starea de maturitate economica nu a putut fi atinsa de economia
romaneasca pana la momentul declansarii depresiunii (trebuie reTinut ca de
altfel atingerea acestui stadiu cunoscut In literatura de specialitate si sub
denumirea de „steady state” nici nu era posibila dat fiind numarul Inca redus
de ani consecutivi de crestere economica) este foarte probabil ca
dezechilibrele deja prezente se vor accentua fiind posibila apariTia unor noi
dezechilibre;
•Sistemul de educaTie este hipertrofiat la nivelul terTiar fiind dominat acum de
un proces cu caracter inflaTionist si depreciativ asupra produsului final. Aceste
caracteristici vor avea efecte profund negative In perioada de Depresiune
Economica Mondiala; Efectele combinate ale supra-producTiei de absolvenTi si
ale investiTiei directe realizate cu precadere In sectoare de downstream vor
determina o puternica presiune asupra sectorului public ca si generator de
locuri de munca necesitand o calificare/pregatire ridicata, vor conduce la un
declin In termeni reali si posibil chiar nominali a salariilor cu efecte negative
asupra cererii agregate dar, ar putea genera acea presiune necesara In
vedera schimbarii de filozofie cu privire la investiTia In resursa umana, In
special In ceea ce priveste formarea iniTiala;
•InvestiTia directa din Romania ultimilor ani, desi masiva si fara Indoiala
generatoare de cresteri de productivitate, vizibile de altfel atat In cresterea
salariilor cat si In cresterea generala a nivelului de trai, s-a realizat totusi cu
precadere In sectoare cu caracter speculativ, de downstream al lanTului valorii
adaugate (servicii, construcTii, asamblari, deservire de procese ori de produse
realizate pe alte pieTe etc.); O astflel de ocupare, desi aparent capabila sa
absoarba cohortele din ce In ce mai numeroase de absolvenTi cu calificari din
ce In ce mai ridicate este extrem de vulnerabila la socuri exogene de tipul
depresiunii economice. Ea nu creeaza In mod real o structura economica cu
un oarecare grad de autonomie ci perpetueaza caracterul de econmie mica
deschisa al Romaniei, predispusa la dezechilibre majore ale balanTei de plaTi.
O astfel de structura nu creeaza cadrul pentru o investiTie de termen lung In
resursa umana ci doar pentru o investiTie In salturi, ea Insasi speculativa si
vulnerabila;
•MigraTia pentru ocupare In strainatate este, fara Indoiala unul dintre
fenomenele cu caracter profund perturbator ce afecteaza In prezent piaTa
romaneasca a muncii. Daca declinul economic din economia mica deschisa
care este In prezent Romania se va prelungi faTa de declinul economic al
pieTelor mature din U.E. atunci, dezechilibrele create de migraTia masiva se
vor accentua iremediabil. MigraTia masiva pentru munca nu este decat aparent
un avantaj si aceasta doar In cazul In care pieTele de origine si respectiv de
destinaTie sunt neadiacente ori alternativ au un grad redus de integrare. In caz
contrar, migraTia pentru munca este doar unul din canalele prin care piaTa mai
puTin dezvoltata dar deschisa importa dezechilibre fara a putea niciodata sa
genereze contramasuri la acestea;
•In ultimii ani, pe fondul unei cresteri economice accelerate, efect al dezvoltarii
unei puternice excrescenTe speculative la nivel global cu epicentrul In piaTa
S.U.A. dar si In unele economii mature din U.E., pe piaTa romaneasca a
muncii dar si pe alte pieTe din Centrul si Estul continentului (ex: Polonia) s-a
manifestat un fenomen In aparenTa ciudat: coexistenTa deficitelor si
excedentelor de forTa de munca. Daca explicarea lui deplina va mai lua poate
caTiva ani este totusi sigur ca, In urmatoarea perioada el va fi Inlocuit cu
excedentul de forTa de munca. Ca efect al Depresiunii Economice Globale,
somajul va fi In crestere si aceasta tendinTa se va menTine pentru o perioada
relativ lunga de timp.
•Salariile au cunoscut o crestere accelerata pe tot parcursul acestei prime
decade a sec.21, trendul ascendent devenind marcant In ultimele aproximativ
23-25 de trimestre premergatoare socului exogen aleator al depresiunii
economice globale (trim.IV 2008). Procesul de evoluTie ascendenta a
salariilor, desi Intr-o anumitaa masura normal dat fiind atat nivelul extrem de
scazut In termeni nominali de la care s-a pornit la Inceputul decadei cat si
faptul ca, In toata aceasta perioada investiTiile directe In economia
romaneasca au fost masive (caracterul speculativ al investiTiei directe a jucat
si el un rol), a avut Insa adesea o dinamica superioara nu doar cresterii de
productivitate, ce a fost si ea reala si puternica pe tot parcursul acestei prime
decade a sec.21 dar chiar si dinamicii sumei dintre cresterea de productivitate
si cresterea de preTuri (asa-numitul prag convenTional al Sumei ProductivitaTii
si InflaTiei). Cu toate acestea, nu cresterea salariala a stat la originea
presiunilor inflaTioniste data fiind baza extrem de redusa In termeni nominali
de la care s-a plecat; Și la momentul 2008, considerat ca si moment de varf al
evoluTiilor salariale anterior contagionarii economiei naTionale, salariile
reprezentau doar o fracTie marunta din productivitatea exprimata convenTional
prin raportul output/lucrator. Cu alte cuvinte cu toata cresterea masiva din
aceasta decada lucratorul roman primeste Inca o compensaTie salariala
modesta, ce a fost mai mult decat acoperita prin castigurile de productivitate
Inregistrate.
•La momentul actual exista un capital suficient de studii si analize de piaTa
muncii, cu un grad rezonabil de sofisticare a instrumentarului de analiza,
inclusiv pe segmentul studierii cererii si ofertei de calificari. Ceea ce lipseste
Insa, este atat capacitatea de sinteza din partea decidenTilor ceea ce face ca o
buna parte din acest capital sa ramana nevalorificat dar si componenta de
prognoza, inclusiv In ceea ce priveste cererea si oferta de calificari unde,
dezvoltarile sunt de abia Intr-un stadiu incipient;
•IntervenTiile de piaTa muncii, In special cele de tipul masurilor active au ramas
IngheTate In timp din punct de vedere procedural la momentul finalizarii
tranziTiei de la plan la piaTa. Intre timp piaTa Insa a evoluat, ceea ce a facut ca
acest tip de intervenTie sa intre practic Intr-o faza letargica In ultimii caTiva ani.
Depresiunea economica mondiala desi asemanatoare ca efecte de suprafaTa
(ex: cresterea ratei somajului) cu anumite perioade ale tranziTiei de la plan la
piaTa este In substanTa ei diferita. De aceea este necesara schimbarea
radicala a CADRULUI INSTITUȚIONAL IN CARE SE DESFAȚOARA
INTERVENȚIILE DE PIAȚA MUNCII, CU PRECADERE CELE DE TIPUL
MASURILOR ACTIVE!
•InvestiTia de intreprindere In resursa umana a fost Intr-o crestere evidenta In
ultimii ani si o urmatoare cercetare statistica naTionala ar putea reliefa chiar
progrese mult mai Insemnate Inregistrate In perioada de varf a cresterii
economice, respectiv In intervalul 2005-2008. Cu toate acestea, o serie de
analize efectuate asupra acestui proces investiTional, asa cum se profila la
Inceputul actualei decade, arata In mod clar concentrarea investiTiei In resursa
umana In zona asa-numitelor sectoare speculative, respectiv a acelor
sectoare din avalul lanTului valorii adaugate, ale caror evoluTii urmaresc practic
ciclicitatea economica. Altfel spus, o mare parte din aceasta investiTie se va
pierde. Este de aceea necesar ca Intr-o perioada de depresiune statul sa
intervina masiv In acest sector si prin masuri direcTionate sa Incurajeze
investiTia In resursa umana In acele sectoare ale caror evoluTii sunt mai puTin
sensibile la ciclicitatea economica;
•Sistemul de protecTie sociala (pensii, somaj, sanatate) este actualmente
subfinanTat ca urmare a unor masuri cu caracter pro-ciclic (de asa-zisa
relaxare fiscala si contributiva) luate In perioada de avant economic;
Capacitatea acestuia de a asigura suportul de venit necesar Intr-o perioada de
depresiune economica a fost serios zdruncinata. Singura cale de a-l menTine
In funcTiune, fara a mai garanta Insa adecvarea ci doar continuitatea
prestaTiilor este stimulul inflaTionist (chiar cu componenta extrema de relaxare
cantitativa – alta latura a calitaTii puterii publice de „lender of last resort”
(ultim finanTator/finanTator de ultim resort); Alternativ va trebui sa se
treaca la reducerea nominala a prestaTiilor, o masura ce va fi cu greu
acceptata de populaTie, putand chiar genera convulsii sociale majore (risc de
disoluTie sociala);
•Inca nu s-a reusit integrarea masurilor active de ocupare cu alte servicii de
sprijin, astfel Incat sa fie eliminate barierele de natura sociala care stau In
calea grupurilor defavorizate.
